În Norvegia au început, luni, ample manevre militare, cu participarea a circa 30 de mii de soldați, din NATO și din țările partenere. Planificat de multa vreme, exercițiul Cold Response 2022 urmărește să testeze capacitatea Norvegiei de a primi sprijin extern în cazul unei agresiuni din partea unei terțe țări, potrivit Articolului 5 al Chartei Nord-Atlantice, care obligă membrii NATO să riposteze în bloc dacă unul dintre ei e atacat. Semnificația manevrelor e amplificată de invazia rusească din Ucraina și de retorica belicoasă a Moscovei la adresa occidentalilor. Comandamentul norvegian al exercițiului a insistat că acesta n-are vreo finalitate ofensivă. Manevrele maritime, aeriene, amfibii și terestre se desfășoară pe porțiuni întinse din teritoriul norvegian, dar rămân la sute de kilometri de frontiera dintre Rusia și Norvegia.
Organizat din doi în doi ani, Cold Response 2022 implică, la fel ca la edițiile trecute, participarea unor militari din Suedia și Finalnda, vecine Norvegiei, care nu fac parte din NATO. Luna aceasta, în premieră, suedezii care doresc admiterea ţării lor în Alianța Nord-Atlantică au devenit majoritari – relevă rezultatele unui sondaj de opinie. Analiştii constată că, în ultima lună, după declanşarea crizei din Ucraina, care a culminat, pe 24 februarie, cu invazia rusească, numărul adepţilor NATO a crescut cu nouă procente şi a atins 51%, iar al celor care se opun candidaturii la Alianţa Nord-Atlantică a scăzut cu 10%, până la 27 de procente. Indecişii rămân la o cotă relativ constantă, 22%. După încheierea Războiului Rece, suedezii s-au apropiat, progresiv, de Alianţă. Actualul guvern social-democrat de la Stockholm nu doreşte integrarea, dar există partide suedeze care pledează pentru ceea ce numesc opţiunea NATO.
Războiul din Ucraina a modificat şi atitudinea opiniei publice din Finlanda vecină Suediei. Petiţiile care solicită admiterea în Alianţă au adunat zeci de mii de semnături, iar sondajele de opinie atestă că şi finlandezii pro-aderare au devenit majoritari. Presiunea din societate i-a obligat şi pe deputaţii de la Helsinki să includă dosarul NATO pe agenda dezbaterilor parlamentare. Finlanda, care are o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia, a fost ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice. Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de Alianţă. NATO are în prezent 30 de membri, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările din Uniune care nu au aderat şi la Alianţă sunt Finlanda, Austria, Cipru, Irlanda, Malta şi Suedia.
