Documentul de 55 de pagini denunță „apropierea infrastructurii militare a NATO de granițele ruse”.
” Este important ca membrii NATO să își rezolve conflictele prin dialog”, a spus ministrul german de externe Annalena Baerbock,...
Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile pentru aderarea la NATO ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar s-au confruntat cu opoziţia Turciei, care le-a acuzat că impun Ankarei embargouri privind armele şi sprijină grupuri pe care le consideră teroriste.
Ministerul Apărării spune că înaintea unei decizii politice trebuie pregătite aerodromurile și antrenați piloții.
O abținere a venit de la deputatul neafiliat Dumitru Coarnă, exclus din PSD după ce a fost în vizită la ambasada rusă.
Kievul a cerut insistent aparate performante cu care să respingă atacurile Rusiei.
După declanșarea invaziei rusești din Ucraina, pe 24 februarie, opinia publică și clasa politică din Suedia și Finlanda au basculat și au decis să rupă cu deceniile de neutralitate și să adere la NATO.
Invazia rusă din Ucraina, remarcă media internaţionale, a alertat cele trei țări baltice ex-sovietice, azi membre ale Uniunii Europene și NATO.
Pentru ratificarea acestora, Parlamentul României se va întruni într-o sesiune extraordinară.
Lituania a impus noi restricții enclavei ruse în urma invaziei din Ucraina.
În 1997, la summitul NATO de la Madrid, începea procesul de extindere al Alianței spre est, prin integrarea statelor ex-comuniste care doreau ca, în acest fel, să se asigure că nu vor mai ajunge vreodată sub controlul Rusiei. Un sfert de secol mai târziu, tot la Madrid, Alianța Nord-Atlantică a lansat un nou concept strategic care notează agresivitatea Moscovei și amenințările care vin dinspre aceasta.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, spune că NATO cu 32 de membri va fi şi mai puternic.
Aflată sub ocupație sovietică mai mult de jumătate de secol, din 1940 până în 1991, când URSS s-a dezintegrat, Letonia a renunţat la obligativitatea stagiului militar după admiterea în NATO.
Contextul regional al invaziei ruse din Ucraina a determinat inevitabil și o schimbare a Conceptului Strategic al NATO. Accentele s-au schimbat, iar Rusia a devenit, din partener strategic al NATO, o „ameninţare directă” pentru securitatea statelor membre ale Alianței, cum este și pentru unii din vecinii acestora, inclusiv Republica Moldova.
Protocolul semnat marţi permite participarea celor două țări scandinave la reuniuni NATO, precum şi accesul acestora la informaţii secrete, dar nu le asigură protecţie militară prin celebrul Articol 5 din Carta NATO, ce prevede că un atac asupra unui stat membru echivalează cu un atac împotriva tuturor.
Danemarca și Canada sunt primele țări care au ratificat astăzi legea privind aderarea la NATO a celor două țări scandinave....
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, invocă o „promisiune făcută de Suedia” cu privire la extrădarea a „73 de terorişti”.
Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie spun că slăbesc cu penalități ”mașina de război” a Rusiei, dar măsurile lor par incomplete și necoordonate.
Berlinul va avea o prezență militară întărită la Marea Baltică și va începe rapid procesul de ratificare a aderării Suediei și Finlandei la Alianța Nord-Atlantică.
El avertizează că războiul Rusiei nu se va încheia în Ucraina.
NATO discută la Madrid cursul acțiunilor sale în fața amenințărilor Rusiei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia e „o amenințare directă” la adresa securității țărilor membre, iar președintele american, Joe Biden, a anunțat că Statele Unite își vor „întări poziția militară în Europa”.
Noul „concept strategic” al NATO, care trebuie adoptat la summitul de la Madrid, va menționa, în premieră, și „provocările” reprezentate de China comunistă.
Uniunea Europeană oferă statutul de țări candidate la aderare în baza rusofobiei acestora și, împreună cu NATO, adună o coaliție de război împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni sunt lansate de politicieni pro-ruși de la Chișinău și oficiali de la Moscova. Acestea au apărut în contextul în care Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE.
Președintele bulgar s-a abținut să aprobe recenta expulzare a diplomaților ruși, decisă de guvern.
Șeful agenției spațiale ruse spune că este răspunsul la faptul că toți sateliții occidentali lucrează pentru dușmanii din Ucraina.
Extinderea NATO în zona baltică ar fi o schimbare majoră în securitatea europeană și le-ar oferi aliaților superioritate militară în fața Rusiei.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei reconfigurează strategia Alianței și-i definește planurile pentru următorul deceniu.
Șeful alianței spune că NATO va trata Rusia ca un pericol pentru securitate.
Ankara vrea înăsprirea legislației anti-terorism suedeze şi extrădarea unor persoane pe care le descrie drept terorişti.
Washingtonului și-a reiterat angajamentul față de Articolul 5 din Carta NATO, care stipulează că atacarea unei ţări membre echivalează cu atacarea întregii Alianţe.
Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.