Majoritatea celor 31 de state membre vor ca suedezii să se alăture Alianței.
Președintele Statelor Unite spune că Alianța poate fi atrasă într-un război cu Rusia dacă Ucraina ar fi primită în NATO.
Summitul NATO de la Vilnius reprezintă un bun prilej pentru întărirea flancului estic al alianței, în concordanță cu amenințarea provocată de invazia rusă în Ucraina.
Statele Unite au decis să trimită Kievului acest tip de bombe interzise pe scară largă pentru a acoperi nevoia de muniţie a armatei ucrainene
Sisteme avansate de apărare au fost trimise în Lituania pentru protecţia liderilor din 40 de ţări care iau parte la reuniune.
Liderul de la Ankara, care care menține legături cordiale atât cu Kievul, cât și cu Moscova, și-a exprimat speranța că acordul privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră va fi prelungit.
Înţelegerea este pe cale să expire, iar Rusia refuză să o mai prelungească.
Acordul care permite funcționarea Consulatului General al Finlandei la Sankt Petersburg va fi reziliat de la 1 octombrie.
Președintele american, Joe Biden, și premierul suedez, Ulf Kristersson, au reafirmat și sprijinul lor comun pentru Ucraina invadată de trupele ruse.
De la ora 17:00 are loc la Palatul Cotroceni, ședința CSAT premergătoare Summitului NATO din 11-12 iulie
Președintele Parlamentului, pro-occidentalul Igor Grosu, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu secretarul general adjunct al Alianței, românul Mircea Geoană.
Aliaţii i-au prelungit mandatul lui Jens Stoltenberg în lipsa unui consens în privinţa succesorului.
Cele două țări sunt de acord că fenomenul trebuie oprit pentru a nu agrava crizele sociale.
„Legăturile transatlantice dintre Europa și America de Nord ne-au garantat libertatea și securitatea timp de aproape 75 de ani, iar într-o lume tot mai periculoasă Alianța noastră este mai importantă ca niciodată”.
Kievul așteaptă semnalul clar că țara va intra în Alianță după război.
Potrivit Procuraturii Naționale, este a 14-a persoană arestată în cadrul unei anchete privind o rețea „care colaborează cu serviciile speciale ruse”.
Rusia cataloghează intenția Republicii Moldova de a deveni o platformă regională în procesul de reconstruire a Ucrainei drept o implicare în război, alături de Ucraina.
Premierul polonez spune că este nevoie de un răspuns la amplasarea armelor ruse în Belarus.
Kievul spune că îndeplinește deja condițiile cheie pentru a intra în alianță.
El speră că NATO va ajuta statul vecin să-și mărească reziliența.
Turcia are în continuare obiecții dar președintele Erdogan admite că Suedia e pe direcția corectă.
Liderul de la Kremlin promite cu un mesaj furios că organizatorii rebeliunii vor fi duşi în faţa justiţiei.
Războiul din Ucraina a determinat multe state NATO să ia măsuri pentru a-și întări forțele armate. În loc să descurajeze Alianța, Putin a obținut consolidarea acesteia.
Secretarul general Jens Stoltenberg spune că NATO nu se va lăsa intimidată de Rusia pentru a nu mai sprijini Ucraina.
Bilal Erdogan a mai fost vizat în trecut de acuzații de corupție.
NATO urmărește situația din Rusia.
Serghei Șoigu a adus mii de infractori în armată, scrie presa independentă rusă, care analizează și șansele Ucrainei de a intra în NATO și explică de ce Putin vrea un război cât mai lung.
„Luptăm după regulile NATO” - a adăugat el, afirmând că armata ucraineană nu a abandonat „niciun soldat” în teren, spre deosebire de ruși, care „nesocotesc viețile omenești”.
Chișinăul își întărește armata în contextul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva sa, potrivit ministrului Apărării. Într-un interviu acordat Veridica, Anatolie Nosatîi a vorbit și despre cooperarea în domeniul militar cu UE, NATO și România.
Antrenamentul precedă livrările de avioane de luptă occidentale pe care Kievul le cere de multă vreme.
Minorităţile bosniacă şi albaneză vor avea deputaţi în noul Parlament de la Podgorica.
Exercițiile au loc pe fondul războiului din Ucraina, declanșat de Rusia.