Săptămâna trecută, zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică.
Analiştii remarcă o formă de solidaritate regională, dovedită inclusiv luna trecută de expulzările de diplomaţi ruşi decise de Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau România.
Vizita preşedintelui Andrzej Duda la Bucureşti are loc in contextul aniversării a 100 de ani de la încheierea Convenţiei de Alianţă Defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la 3 martie 1921, moment simbolic al relaţiei dintre două ţări îngrijorate, încă din epocă, de agresivitatea şi expansionismul Rusiei, pe atunci bolşevică.
Secretarul general Jens Stoltenberg a amintit că NATO are, în acest moment, mii de soldaţi desfăşuraţi în România, unde participă la exerciţii multinaţionale, ceea ce dovedeşte capacitatea Alianţei de a-şi mobiliza şi deplasa trupele pretutindeni în Europa.
Șeful diplomației letone, Edgars Rinkevics, a avertizat că țara sa nu tolerează activități subversive nici pe teritoriul propriu, nici pe cel al aliaților și partenerilor.
Replierea lor completă se va încheia pe 1 mai – au mai precizat oficialii de la Moscova.
Încă de la începutul lunii, analiști militari ruși apreciau că țara lor uzează de gesturi belicoase pentru a negocia mai dur cu Occidentul, care a instituit, în ultima vreme, noi sancțiuni contra Moscovei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, i-a acuzat pe oficialii cehi de isterie, după ce aceștia au anunțat că iau în calcul expulzarea tuturor diplomaților ruși acreditați la Praga și au acuzat Rusia de un atac terorist fără precedent în 2014.
România va fi vecină cu Rusia, după ce armata rusă va cuceri o bună bucată din Ucraina și îi va tăia complet accesul la Marea Neagră. De asemenea, Rusia va cuceri estul și sudul Ucrainei, cu tot cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Formal aliate în NATO, dar inamici istorici, cele două țări au, în continuare, numeroase divergențe, iar comentatorii spun că discuțiile dintre Nikos Dendias și Mevlut Cavusoglu n-au rezolvat nimic.
SUA, România și Republica Moldova se pregătesc să atace obiective strategice importante ale Rusiei în regiunea separatistă transnistreană, precum depozitul de muniții de pe vremea URSS de la Cobasna. Această narațiune este promovată în contextul în care tensiunile se intensifică în zonă, dat fiind că Rusia concentrează trupe la granițele Ucrainei.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, îi solicită Alianţei ceea ce a numit un sprijin foarte concret pentru ţara sa şi evitarea erorii comise în 2014, când ruşii au acţionat foarte rapid pentru a a anexa peninsula Crimeea şi a alimenta rebeliunea secesionistă din Donbas.
Din Polonia, la nord, în Bulgaria, la sud, toți foștii sateliți comuniști ai Moscovei din Europa Centrală și de Est, precum și cele trei republici ex-sovietice de la Marea Baltică sunt, astăzi, membri ai Alianței.
Cel mai recent scandal de spionaj din Italia, acolo unde un ofițer italian cu acces la informații confidențiale ale NATO a fost prins în flagrant în timp ce îi vindea informații secrete unui atașat militar rus, scoate în evidență încă o dată acțiuni ostile ale Rusiei la adresa NATO. Recrudescența acestor activități s-a produs în special după Euromaidan și anexarea Crimeii de către Federația Rusă în 2014.
Două treimi dintre români cred că, în cazul unei agresiuni externe, NATO va apăra România şi doar 29,3% consideră că ţara va trebui să se apere singură.
Succesorul său, Eduard Heger, e cotat drept un politician pragmatic, care a contribuit la reforma forțelor armate înainte de admiterea Slovaciei în NATO.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
El a evocat și importanţa pe care Alianţa trebuie să o acorde unităţii şi coeziunii întregului Flanc Estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.
Peste 60% dintre respondenți consideră că Rusia a făcut mai mult rău României și sunt convinși că, în cazul unei agresiuni externe, NATO le va apăra țara.
După anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, în anul 2014, România a propus aliaţilor introducerea acestui exerciţiu de nivel tactic pe agenda programelor de instruire colectivă.
Studiul precizează, însă, că un atac armat contra membrilor NATO, ţărilor partenere sau ţărilor Uniunii Europene este extrem de improbabil.
Președintele Volodimir Zelenski își vinde țara companiilor transnaționale americane, Ucraina devine o colonie a Occidentului, iar Rusia va fi alungată pe nedrept din spațiul ei de influență istorică tradițională. Aceste narațiuni au fost promovate de presa rusă pornind de la afirmații, scoase din context, ale Iuliei Sviridenko, șef-adjunct al Oficiului Președintelui Ucrainei.
Alianța Nord-Atlantică are nevoie de o „amenințare rusă” pentru a se putea menține, întrucât aceasta este singura sa rațiune de a exista. Această narațiune falsă este promovată de portavocea Kremlinului, Sputnik, care preia opinia unui senator rus.
El a subliniat că, pentru ca o ţară să devină membră NATO, e strict decizia ţării respective şi a aliaţilor, a nimănui altcuiva.
Participă peste 700 de militari români şi străini, din Bulgaria, Franţa, Grecia, Spania, Statele Unite şi Turcia.
Emulați de aderarea Croației la NATO, unii lideri de la Sarajevo pledează pentru un pas similar din partea Bosniei, în timp ce comunitatea sârbă, foarte legată de Belgrad și Moscova, se opune categoric.
El a repetat că Statele Unite vor respecta principiul NATO potrivit căruia un atac împotriva unui singur membru este un atac împotriva tuturor.
Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.
La propunerea Statelor Unite, reprezentate, în premieră, de membrii noii administrații Joe Biden, pe agenda reuniunii figurează și raporturile cu Rusia.
„Dronele pot chiar să identifice dispozitive explozive improvizate” - a explicat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.
'Niciun aliat nu vrea să rămână mai mult decât este necesar, însă nu vom pleca decât atunci când va veni momentul' – a precizat el.
Tancurile americane nu ar putea invada Rusia și ar întâmpina dificultăți asemănătoare cu cele pe care le-au avut diviziile blindate germane din Al Doilea Război Mondial. E un fake news care trimite, pe de-o parte, la narațiunea privind planuri de atac ale NATO/SUA, iar pe de altă parte la metanarațiunea legată de cel de-Al Doilea Război Mondial.
Donează
