Statele Unite au calificat drept periculoase declaraţiile ambasadorului rus la Sarajevo, Igor Kalabuhov, privind reacţia Moscovei la o eventuală aderare a Bosniei la NATO. Potrivit agenţiilor internaţionale de ştiri, diplomatul rus a spus că ţara lui va reacţiona dacă se va simţi ameninţată, aşa cum a făcut şi în Ucraina. Pentru ambasada americană în Bosnia, astfel de declaraţii reprezintă o ameninţare şi sunt iresponsabile şi inacceptable. „Nicio terţă parte nu se poate pronunţa asupra acordurilor de securitate dintre NATO şi o ţară suverană” – conchide ambasada americană la Sarajevo. Declaraţiile lui Kalabuhov au fost respinse şi de membrii musulman, Sefik Dzaferovic, şi croat, Zeljko Komsic, ai preşedinţiei tripartite bosniace.
Colegul lor sârb, Milorad Dodik, foarte legat de Belgrad şi considerat un fost pro-occidental devenit filorus, se pronunţă, în schimb, pentru neutralitate militară şi se opune aderării la NATO. Anul trecut, Dodik a calificat Bosnia drept o țară imposibilă și o construcție impusă comunităților componente și a apreciat că e preferabilă o separare pașnică. Aceasta, crede el, ar fi pentru Balcani o soluție mult mai bună decât situația din prezent. Ulterior, el a lansat şi ideea ca entitatea sârbă bosnică să-şi creeze propria armată. În decembrie, parlamentul sârbilor din Bosnia a lansat procedurile de retragere a așa-numitei Republika Srpska (RS) din instituțiile comune ale statului bosniac. Deputații de la Banja Luka au acordat șase luni autorităților centrale de la Sarajevo ca să pregătească separarea de RS în domenii calificate drept cruciale de analiști: armata, justiția și fiscul.
Conflictul intercomunitar din Bosnia s-a soldat, între 1992 și 1995, cu peste o sută de mii de morți. După război, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sârbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului.
