Președintele în funcție, veteranul Milo Djukanovic, care a dominat scena politică din Muntenegru timp de trei decenii, încă de pe vremea fostei Iugoslavii, se confruntă, duminică, în turul decisiv al alegerilor prezidențiale, cu un nou venit în politică, tânărul economist pro-european Jakov Milatovic.
Djukanovic, inoxidabilul
Considerat de unii părintele națiunii muntenegrene moderne și acuzat de criticii săi că nu-i decât un autocrat corupt, Milo Djukanovic, în vârstă de 61 de ani, este o figură cheie în țara balcanică de la Marea Adriatică, cu doar 620.000 de locuitori. A devenit premier când avea doar 29 de ani, a condus de șapte ori guvernul și a fost de două ori șef al statului. A fost întâi aliat, apoi adversar al naționaliștilor sârbi conduși de omul forte din epocă al politicii de la Belgrad, Slobodan Milosevic, considerat principalul vinovat pentru masacrele care, în anii 1990, au însoțit dezmembrarea federației iugoslave. În 2006, Djukanovic a separat Muntenegru de Serbia, în 2010 a obținut pentru țara lui statutul de candidată la admiterea în Uniunea Europeană, iar în 2017 a condus-o în NATO. Potrivit media internaționale, steaua sa a început să apună în anii din urmă, iar formațiunea sa politică, Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), a pierdut ultimele alegeri parlamentare, în 2020, și locale, anul trecut.
Milatovic, novicele
Jakov Milatovic, 36 de ani, a intrat în politică ca ministru al Dezvoltării Economice în guvernul muntenegrean format după alegerile legislative din 2020. Cu studii în Statele Unite, Austria și Italia, cu stagii la Comisia Europeană, el a lucrat la Deutsche Bank din Frankfurt și apoi la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) din Londra. Tată a trei copii, omul a câștigat popularitate grație unui program economic controversat, care aproape a dublat salariul minim, ajuns la 450 de euro. Detractorii lui îl acuză de populism. La fel ca Djukanovic, Milatovic spune că este pro-european, a susținut independența Muntenegrului și candidatura la admiterea în Uniunea Europeană. Dar, spre deosebire de președintele în funcție, el este în favoarea apropierii de Serbia vecină. Guvernul din care a făcut parte era considerat pro-sârb și pro-rus și avea relații strânse cu Biserica Ortodoxă Sârbă. Djukanovic își acuză, de altfel, rivalul că este vulnerabil la influența Belgradului.
