Parlamentul Ungariei a ratificat aderarea Finlandei la NATO, după mai multe luni de amânare. Țara nordică este mai aproape de Alianța Atlantică, după ce și președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a dat undă verde la mijlocul lunii martie, iar votul în Parlamentul turc ar putea avea loc în curând. 28 de țări dintre cei 30 de membri ai organizației ratificaseră deja calitatea de membri al Finlandei și Suediei, care au solicitat simultan aderarea la Alianță în mai, anul trecut, ca rezultat direct al invaziei ruse în Ucraina.
Suedia încă așteaptă
Pentru Suedia situația rămâne delicată. Cazul său va fi discutat „mai târziu”, a anunțat parlamentul ungar, iar Stockholmul este îngrijorat de întârzierea de la Budapesta, în ciuda sprijinului afișat oficial de guvernul Orban. Șeful de cabinet al premierului ungar, Gergely Gulyas, declara săptămâna trecută că există „șanse bune” ca votul să aibă loc în sesiunea de primăvară a parlamentului, care se încheie pe 15 iunie. Dar partidul Fidesz, care a denunţat în repetate rânduri ”minciunile” răspândite de politicienii suedezi cu privire la statul de drept în Ungaria, pare că se mișcă greu.
Interesele partidului lui Orban
Pentru opoziţia maghiară, această întârziere „servează interesele” preşedintelui rus Vladimir Putin, cu care Viktor Orban doreşte să menţină legăturile. Un alt motiv de îngrijorare pentru partea suedeză este că Ungaria folosește apartenența la Alianța Atlantică ca monedă de schimb în lupta sa cu Uniunea Europeană. Fonduri de miliarde de euro destinate Budapestei sunt în prezent înghețate de Bruxelles în așteptarea reformelor pentru a lupta mai bine împotriva corupției.
Turcia întârzie și ea aderarea Suediei
Suedia se confruntă și cu obiecții din partea Ankarei. Turcia o acuză că este un refugiu pentru militanții „teroriști” kurzi și că refuză extrădările, care sunt de fapt decise de justiția suedeză. Președintele Erdogan a declarat că mai este nevoie de discuții cu Suedia în problema terorismului.
