Agenția de rating Standard&Poor’s a confirmat ratingul „BBB-/A-3” pentru România și a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, ceea ce ne aduce pe ultima treaptă recomandată investițiilor și la un pas de „junk” (gunoi), adică o țară nerecomandată investițiilor. În decembrie și agenția de rating Fitch a luat o decizie similară. Agenția a mai semnalat că ar putea reduce ratingul de credit al României la junk, în condițiile în care guvernul nu ia măsuri pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Situația politică a accentuat criza
S&P Global Ratings a coborât perspectiva ratingului de credit citând riscurile la adresa finanțelor publice și provocările în realizarea consolidării fiscale. Scăderea perspectivei poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții. S&P amintește că România și-a majorat în mod repetat deficitul bugetar la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei de coronavirus, deficitul depășind probabil 8,5% din producția economică în 2024. S&P se așteaptă ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.
De asemenea, repetarea alegerilor prezidențiale a zguduit și mai mult piețele și a dus la creșterea costurilor de împrumut. Agenția atrage atenția că obligațiunile pe 10 ani ale țării au cea mai slabă performanță din UE, iar investitorii cer o primă de risc ridicată față de titlurile germane comparabile.
Deficitele financiare trebuie reduse substanțial
S&P's spune că ar putea inversa perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial. În prezent, deficitul fiscal a ajuns aproape la 8,7% din PIB în 2024, mult peste estimările anterioare, iar specialiștii estimează că datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, în timp ce cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta aproximativ 8% din venituri pe termen mediu.
Depășirea cheltuielilor s-a datorat în mare parte unei creșteri salariale de 20% în sectorul public, care a costat aproximativ 18 miliarde de lei (aproximativ 1% din PIB); creșterea transferurilor sociale, inclusiv creșterea pensiilor, care a costat în total 14 miliarde de lei, sau 0,8% din PIB; creșterea cheltuielilor militare la aproape 2,5% din PIB în acest an; și investiții publice suplimentare de aproximativ 24 de miliarde de lei, 1,4% din PIB.
Ce riscă România
Consolidarea întârziată a bugetului ar putea duce la o nouă amânare a fondurilor UE disponibile pentru România în cazul în care eforturile de consolidare nu vor atinge corecția fiscală minimă impusă de normele fiscale ale UE. Ttodată, refomele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat. Implementarea reformelor necesare pentru a accesa fonduri UE și pentru consolidarea fiscală va fi dificilă, mai ales în contextul unei economii slabe și al unei creșteri economice reduse.
Inflația în 2024 a fost de 5,5%, cea mai mare din Europa Centrală și de Est, și se estimează că va rămâne peste ținta Băncii Naționale a României (NBR) în următorii doi ani. Creșterea economică a fost mai mică decât așteptările, cu o expansiune a PIB-ului de doar 1% în 2024, iar prognoza pentru 2025 este de doar 2,1%.
Reacția ministrului de finanțe
Ministrul Finanțelor Tanczos Barna a declarat că schimbarea perspectivei de rating la negativ este un semnal că avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului. Potrivit ministrului, prin evaluarea anunțată, S&P's nu modifică ratingul de țară, iar România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură. Tanczos Barna a mai transmis că nici măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficientelor structurale din economie nu mai pot fi întârziate.
