Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,84% în luna iulie, de la 5,7% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Prognoza BNR
Rata anuală a inflaţiei va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării cotelor de TVA şi accizelor, de la 1 august, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, a anunţat banca centrală printr-un comunicat dat publicităţii după şedinţa de politică monetară de săptămâna trecută a Consiliului de Administraţie al BNR, în care a fost analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2025, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Potrivit acestuia, însă, inflaţia va cunoaşte o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaţionist direct al celor două şocuri pe partea ofertei, şi va descreşte apoi gradual, reintrând şi coborând tot mai mult în interiorul intervalului ţintei spre finele orizontului proiecţiei, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunţat decât în proiecţia precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.
Banca centrală atrage, însă, atenţia, asupra unor incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană şi cu procedura de deficit excesiv.
Conferinţa guvernatorului Mugur Isărescu
Guvernatorul BNR a prezentat, într-o conferinţă de presă, Raportul trimestrial asupra inflației. Acesta a prezentat o sinteză asupra evoluției inflației şi cauzele din care creșterea prețurilor a fost atât de consistentă, detaliin modul în care cererea și oferta au contribuit la acest șoc inflaționist. Totodată, Isărescu a abordat și subiectul impactului prețurilor de import și al celor de producție asupra pieței interne.
Astfel, BNR a identificat costurile cu forța de muncă, cu materiile prime şi cu alimentele, ca fiind factori de presiune. "În premieră după 4-5 ani am intrat într-un deficit de cerere agregată, cu așteptări de adâncire a acestui deficit", a spus guvernatorul BNR. În aceste condiţii, atragerea fondurilor europene devine esenţială pentru evitarea intrării în recesiune. Vârful inflaţiei, de 9,6 - 9,7 procente, va fi atins în septembrie, iar economia va creşte uşor, cu până 1%, în următoarele 12 luni, a mai declarat Isărescu. În acelaşi timp, el a afirmat că nu crede că BNR va modifica dobânda-cheie în acest an, făcând apel la "stabilitatea politică și un anumit grad de pace socială", pentru a evita o astfel de măsură.
La finalul conferinței, Isărescu a anunțat noile ținte de inflație pentru 2025 și 2026, de 8,8, respectiv 3%. În raportul anterior asupra inflației, din mai, BNR estima să încheiem acest an cu o inflație de 4,6% iar valoarea prognozată pentru sfârșitul anului 2026 era de 3,4%.
