Demisia forțată a lui Kozak arată că „garda veche” de la Kremlin e înlocuită de o echipă gata să execute ordinele șefului fără să comenteze, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și ce face acum un agent GRU/FSB fugit din Occident după ce a dat un tun de 2 miliarde și ce probleme bugetare are Rusia.
Riddle, despre demisia forțată a lui Dmitri Kozak: Plecarea unui realist
Adjunctul șefului administrației prezidențiale, Dmitri Kozak, a demisionat din proprie inițiativă din funcție, după ce a pierdut toate atribuțiile reale la Kremlin. El era responsabil de relația cu statele din spațiul post-sovietic, iar până la declanșarea războiului la scară largă - de negocierile cu Ucraina, DNR și LNR, neanexate încă. La sfârșitul lunii august, Putin a schimbat structura Departamentului pentru relațiile regionale și culturale cu statele străine și cooperarea frontalieră din cadrul Administrației Prezidențiale, creând în locul acestuia un departament privind parteneriatele strategice. Structura lichidată era subordonată lui Kozak, iar noul departament va fi condus de prim-adjunctul șefului administrației, Serghei Kirienko. […]
Plecarea lui Kozak pare un eveniment excepțional, dar de fapt a fost decisă încă din primăvară, când fostul funcționar a început să piardă din atribuții. „Garda veche” a lui Putin se vede nevoită să le cedeze locul unor favoriți mai ambițioși, gata să îndeplinească fără discuții orice dorință a președintelui. Dmitri Kozak, care a avut tot timpul propria opinie și care știa să și-o apere, a devenit o persoană în plus la această complezentă „curte 2.0”.
Dmitri Kozak și Vladimir Putin au fost colegi încă de când lucrau la primăria din Sankt-Petersburg. […] În 1999, când a devenit prim-ministru, Putin l-a chemat pe Kozak în funcția de șef al aparatului guvernului, adică relația lor poate fi considerată apropiată și de încredere. […]
În 2019, Kozak, cunoscut ca un iscusit negociator, a jucat un rol-cheie în formarea guvernului R. Moldova, când nu i-a permis să ajungă la putere oligarhului Vladimir Plahotniuc, neagreat de Kremlin. El a organizat o coaliție dintre forțele pro-ruse și pro-occidentale, deși astfel de negocieri nu intrau în obligațiile de vice-premier responsabil de complexul energetic – Kozak a acționat ca persoană de încredere a lui Putin. În 2020, Kozak a revenit în Administrația prezidențială, cu competențe privind negocierile cu Ucraina în „formatul Normandia”, privind așa-numitele republici DNR și LNR și relația cu statele post-sovietice. […]
Putin a continuat să-i încredințeze anumite proiecte, numindu-l în funcții care formal nu erau legate cu acestea. Important pentru Kozak era statutul neoficial de trimis special al lui Putin și managerul de crize al acestuia. Acest statut îi permitea lui Kozak să-și exprime propria opinie și să-și mențină poziția, pentru implementarea eficientă a proiectelor. Fostul funcționar nu se apuca de proiecte irealizabile și mereu a fost un realist. El asculta experții și pătrundea în esența problemelor. Aceste calități erau importante pentru Putin. Acum, însă, președintele rus își apropie altfel de persoane, pe cei care sunt gata să-i accepte orice propunere, care să vorbească de succese, să minimizeze problemele și să organizeze evenimente de amploare. Astfel de figuri sunt, de exemplu, Serghei Kirienko și adjunctul șefului Administrației prezidențiale pentru economie, Maxim Oreșkin. Chiar și tehnocrații din guvern, ca ministrul finanțelor Anton Siluanov sau guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, au învățat să mascheze în aparițiile publice problemele, utilizând eufemisme ca „încetinirea economiei” sau „aterizare lină”. Necruțător în aprecieri, Kozak nu se încadra în această companie.
La istorica ședință a Consiliului de securitate din 21 februarie 2022, Kozak nu doar că s-a pronunțat împotriva invaziei la scară largă în Ucraina, ci și împotriva recunoașterii așa-numitor „republici populare”: el a indicat că Rusia deja cheltuie pentru susținerea acestora „sume astronomice”. Până la războiul la scară largă, Kozak a purtat negocieri ghidat de considerente raționale: el era gata să susțină revenirea Donbasului la Ucraina în schimbul ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei. Această abordare realistă și rațională a sa permitea soluționarea eficientă a problemelor, dar tocmai această legătură cu realitatea l-a îndepărtat de noul mediu politic. […]
În prezent e greu de imaginat ca Kremlinul să recurgă la manevre politice fine, precum coaliția dintre forțele pro-ruse și pro-europene în Moldova în 2019. Putin are nevoie de victorii vizibile, nu de promovarea politicii ruse „soft power”. Același Serghei Kirienko este gata să acționeze în asemenea mod. […]
Kozak a plecat întrcât nu era dispus să renunțe în acțiunile sale la rațiune și la raportarea la realitate. Vremea emisarilor și comisarilor lui Putin deciși și independenți a trecut demult, iar Dmitri Kozak, unul din primii astfel de comisari, a devenit ultimul reprezentant al acelei gărzi.
Jan, în serviciul FSB. Cum s-a acomodat la Moscova și participă la operațiuni speciale în Ucraina escrocul miliardar Jan Marsalek
Unul dintre cei mai căutați infractori din lume, fostul director de operațiuni al Wirecard, Jan Marsalek, locuiește la Moscova și nu se ascunde, relevă THE INSIDER. Acesta și-a schimbat doar puțin aspectul exterior și se plimbă liber prin centrul capitalei ruse în compania noii sale prietene, angajată FSB. În ultima perioadă, Marsalek, recrutat inițial de GRU (Serviciul de informații externe), colaborează tot mai strâns cu FSB (Serviciul rus de securitate). De asemenea, Marsalek merge cu regularitate în teritoriile ocupate ale Ucrainei pentru „misiuni militare” împreună cu forțele speciale ruse. […]
Jan Marsalek este unul dintre cei mai căutați infractori din lume, fostul top-manager al gigantului tehnologic german Wirecard, racolat de serviciile speciale ruse și care a fugit la Moscova după ce în compania sa a fost descoperită o gaură de 2 miliarde de dolari. După ce a ajuns în Rusia, Marsalek și-a schimbat aspectul exterior – și-a făcut implant capilar și și-a lăsat barbă. El știe că spre deosebire de Germania și Austria, unde a locuit anterior, la Moscova poate fi ușor urmărit de camerele video de supraveghere. „Am testat sistemul de recunoaștere facială instalat la Moscova și acesta funcționează extraordinar de bine. E cu adevărat înfricoșător. Întrebarea e cum să amăgești astfel de sisteme în viitor”, i-a scris Marsalek, pe Telegram, fostului său partener de afaceri Orlin Rusev, la un an de la fuga sa. Marsalek avea nevoie de Rusev pentru a organiza, la solicitarea FSB, urmărirea și răpirea jurnaliștilor Roman Dobrohotov și Hristo Grozev. Filajul acestora a fost deconspirat, iar Rusev cu echipa sa au fost arestați. Jurnaliștii, însă, au reușit să urmărească mișcările și contactele lui Marsalek și să afle mai multe detalii din viața acestuia la Moscova. […]
Inițial, Marsalek utiliza acte pe numele unor preoți reali – Constantin Baiazov din Lipețk și Vitali Malkin din Vladimir. Probabil identitatea de preot îi era mai comodă deoarece își lăsase barbă. El mai folosea și un pașaport belgian fals, cu numele Alexandr Shmidt. Un alt pseudonim folosit de acesta este Alexandr Nelidov. […]
Aflat în Rusia, Marsalek apare des în teritoriile ucrainene ocupate, nu doar în Crimeea, dar și zone apropiate de front. […] Marsalek a efectuat cel puțin cinci deplasări în Crimeea, fiecare deplasare a durat cel mult o zi, iar printre însoțitorii săi au fost militari din forțele speciale. Surse din cadrul serviciilor ruse susțin că Marsalek a participat la misiuni de luptă. […]
Faridaily: Cheltuielile pentru armată, cel mai mare capitol din bugetul pe următorii trei ani
Publicația a analizat proiectul bugetului pentru 2026-2028, aprobat de guvernul rus, constată Faridaily. Cheltuielile la articolul „Apărare națională” în următorii ani vor fi de aproximativ 13 trilioane de ruble anual. Aproximativ aceeași sumă a fost alocată în acest an, la fel și pentru anii 2026 și 2027. La capitolul „Securitate națională și apărarea ordinii de drept” (de unde este finanțată de exemplu Poliția, Rosgvardia și serviciile speciale) cheltuielile pentru următorii ani vor fi de 4 – 4,5 trilioane de ruble anual. Majorarea este de peste 20% în comparație cu bugetul actual. În total, cheltuielile pentru armată și organele de forță vor constitui 38% din bugetul pentru 2026. Este clar că autoritățile nu intenționează să oprească în curând războiul în Ucraina.
În Rusia se majorează din nou TVA. ISTORIES arată ce înseamnă asta pentru populație
Pentru al doilea an consecutiv, în Rusia cresc taxele. Taxa pe venit se majorează de la 20% la 25% în acest an, când intră în vigoare impozitarea progresivă a venitului persoanelor fizice. Începând de anul viitor, Ministerul Finanțelor a propus creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 20 % la 22%. […]
De ce este majorată TVA. De această dată, Ministerul Finanțelor a răspuns sincer: avem nevoie de bani pentru război. Măsurile sunt direcționate „în primul rând pentru finanțarea apărării și a securității”. Majorările taxelor de anul trecut au fost motivate de către ministrul finanțelor Anton Siluanov prin sporirea „echității”. Printre altele, acesta promisese că nu vor crește impozitele, deși „bugetul se confruntă cu o furtună serioasă”. Furtuna s-a dovedit a fi prea puternică. Siluanov a declarat săptămâna trecută că Rusia are trei aliați: armata, flota și „finanțele stabile”. De dragul acestora autoritățile sunt gata să sacrifice multe, inclusiv propriile promisiuni. În ultimele opt luni, deficitul bugetar era de 4,2 trilioane de ruble, depășind planul anual. Fără majorarea impozitelor nu e posibilă creșterea veniturilor: prețurile la petrol rămân scăzute, rubla puternică, inflația încetinește, iar economia trenează. Putin nu intenționează să reducă cheltuielile de război, iar cele sociale nu pot fi tăiate. Putin a declarat la Forumul Estic că nu e nimic grav să fie majorată datoria de stat. Finanțele însă trebuie să rămână „stabile”. Respectiv, e nevoie să fie majorată TVA și astfel practic orice cetățean rus este impus să plătească pentru război.
