Presa pro-Kremlin comentează cu satisfacție că un pro-rus anti-NATO, Călin Georgescu, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România și reia, în context, povești cu „sorosiști” și „deep state”. Mas-media pro-Putin observă până și că Georgescu „practică judo” (și toți rușii știu că acesta e sportul lui Vladimir Vladimirovici).
Doar cetățenii estonieni sunt eligibili să voteze la alegerile parlamentare din Estonia. La alegerile municipale, situația ar putea fi și mai îngrijorătoare, având în vedere că până acum puteau vota și cetățenii locali ruși și belaruși.
Potrivit comentatorilor, el a plătit prețul obedienței oarbe față de actualul președinte, tot mai impopularul Klaus Iohannis.
În ceea ce privește actualele autorități române, politica lor „nu este prietenoasă” față de Moscova – acuză Kremlinul.
Șeful naționalist al AUR, George Simion, promotor al reunificării celor două state românești, a strâns sub 4 procente.
În 2016, el a fost președinte-fondator al partidului, din care a demisionat un an mai târziu.
E la al doilea scrutin prezidențial pe care-l pierde.
Cel mai probabil, acesta își va disputa finala cu șefa USR, Elena Lasconi.
Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
---copie-image.webp)
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Între„revoluția pixului” Dianei Șoșoacă, „giro giro girofaru” lui George Simion și #CălinGeorgescu, suveraniștii au dominat TikTokul, pe care și-au făcut campanie inclusiv în ziua alegerilor. Împreună, suveraniștii au obținut aproape 40% din sufragii.
Călin Georgescu, acuzat în trecut că ar avea simpatii legionare și un discurs pro-rus, a obținut, în total, cu aproape 350.000 de voturi mai mult decât Elena Lasconi, următoarea clasată. Georgescu a câștigat și în diasporă.
Publicarea datelor din exit poll-uri înainte de închiderea urnelor este interzisă de legislație.
Prima secție de votare va fi deschisă în Auckland, Noua Zeelandă, la ora 1:00, ora României.
Bătălia pentru turul doi se dă între George Simion și Elena Lasconi, la o diferență de 0,1%.
Peste 2.500 de români au votat deja, prin corespondenţă.
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a dezvoltat o nouă funcţionalitate pe site-ul AEP.
Liderul Forței Dreptei a anunțat că o va susține pe candidata USR, Elena Lasconi.
La cererea Occidentului, Moldova este gata să înrăutățească și mai mult relațiile cu Rusia și să introducă vize pentru cetățenii ruși, potrivit unei narațiuni false lansate la Tiraspol.
Numele vehiculate pentru viitoarea administrație Trump sugerează că Orientul Mijlociu lărgit va rămâne în atenția Washingtonului. O atenție care nu e pe placul Iranului și Turciei.
SOS trece pragul, UDMR mai are nevoie de jumătate de procent.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Moldova nu are președinte legitim, va fi vândută și o să renunțe la neutralitate, potrivit unor narațiuni false rusești post-electorale. Propaganda a luat în vizor și Ucraina, acuzată de terorism nuclear.
El îşi încheie luna viitoare al doilea şi ultimul mandat la care-i dădea dreptul Constituţia.
El şi-ar putea disputa turul decisiv de scrutin cu liderul opoziţiei naţionaliste, George Simion.
Liderul AUR ar fi fost înregistrat de serviciile secrete ucrainene.
În același timp, SRI spune că există o multitudine de conturi false ce sunt utilizate pe platformele online.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
Ea susține că fenomenul a luat amploare la recentele alegeri prezidențiale și la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.
Consiliul General al Capitalei a aprobat organizarea unui referendum local pe data de 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Până în prezent au fost înregistrate 184 de plicuri cu voturi primite din străinătate.
