Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.
A căzut o piesă-cheie a așa-zisei „axe a rezistenței”, construită în ultimele decenii de Iran. Rusia pierde cel mai important aliat arab din Orientul Mijlociu. Viitorul Siriei, incert. Risc de război regional.
Rusia poartă un „război sfânt” contra răului reprezentat de coaliția dintre naziști, islamiști, occidentali și comunitatea LGBT, potrivit unei narațiuni promovate inclusiv de Patriarhia Moscovei. Teza „luptei dintre bine și rău”, care include această narațiune, se regăsește și în dezinformări, fake news și teorii ale conspirației promovate de ruși în Occident și România.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului. Printre argumentele aduse pentru a o sprijini se numără falsuri și o mai veche teorie a conspirației.
Sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați, distrugeri de sute de miliarde de euro și o lume divizată între Est (Moscova) și Occident. Sunt câteva dintre reperele războiului din Ucraina, cel mai brutal din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Veridica vă prezintă etapele-cheie ale acestui conflict și cele mai importante evenimente care l-au marcat.
Liderul unui partid de extremă dreapta din Ungaria revendică Transcarpatia la scurt timp după ce, în România, AUR a cerut Bucovina de Nord. Teza e tipică propagandei rusești.
SUA și Marea Britanie au bombardat ținte din Yemen. Operațiunea, menită să descurajeze noi atacuri ale miliției Houthi în Marea Roșie, ar putea provoca extinderea conflictului din Orient.
„Scrisoarea către America” a lui Bin Laden e un ultimatum și o amenințare cu moartea pentru toți occidentalii. Mulți din cei care au lăudat-o și distribuit-o reprezintă ceea ce vâna Al-Qaida.
Atacurile unor grupări șiite pro-iraniene au alimentat îngrijorările privind extinderea războiului din Gaza. Iranul nu pare să vrea un război, dar o eroare de calcul poate duce la escaladarea situației.
Războiul Israel-Hamas ar putea avea consecințe durabile, de la o revitalizare a terorismului islamist și dinamitarea reconcilierii dintre Israel și țările arabe, până la destabilizarea întregului Orient Mijlociu.
Rusia afirmă de ani de zile că Ucraina are laboratoare biologice și a spus că a atacat pentru a le distruge. Narațiunea a fost inclusă și în dezinformările despre distrugerea barajului Nova Kahovka.
(Pro)Rușii susțin că Ucraina va provoca un incident nuclear. Narațiunea trebuie să submineze sprijinul pentru Kiev și a fost promovată și în Europa de Est.
Războiul a fost declanșat pentru a elimina arsenalul irakian de arme de distrugere în masă – care nu exista. S-a dorit, totodată, înlocuirea regimului neo-stalinist al lui Saddam Hussein cu o democrație liberală, prietenă Statelor Unite. După douăzeci de ani și o serie de greșeli majore, în loc de democrație liberală, irakienii au parte de un regim mai degrabă autoritar, chiar dacă există pluralism politic și alegeri, iar principala putere care face jocurile la Baghdad e Iranul, marele adversar regional al americanilor.
Războiul din Irak a început cu o campanie împotriva armatei lui Saddam Hussein și s-a încheiat cu înfrângerea Statului Islamic. Între aceste două momente au avut loc insurecții ale sunniților și șiiților dar și un război civil între cele două comunități, mii de atentate sinucigașe, bătălii în care au fost distruse orașe întregi. Veridica vă prezintă momentele-cheie ale unuia din cele mai devastatoare conflicte din Orientul Mijlociu.
Rusia și-a lansat „operațiunea militară specială” în primele ore ale dimineții de 24 februarie. Amploarea și direcțiile atacului rusesc arată că Moscova plănuia un blietzkrieg încheiat cu decapitarea conducerii Ucrainei și cel puțin capturarea întregului litoral al Mării Negre, pentru a deschide calea către Transnistria. Rezistența ucraineană a dat însă peste cap planurile Moscovei, iar conflictul a devenit unul de durată, în care ambele tabere au înregistrat succese, dar și eșecuri. Veridica vă prezintă 10 dintre principalele momente ale acestui război.
Războiul din Ucraina, discursul suveranist și teoriile conspirației legate de așa-zisa dictatură sanitară au generat majoritatea dezinformărilor și știrilor false apărute în România în 2022. Acestea au fost promovate pe/de diferite canale media (România liberă, Național, Activenews, GoldFM, gândește.org etc.) și pe rețele de socializare de personaje în general controversate ca Sorin Roșca Stănescu, Cosmin Gușă, Diana Șoșoacă și Adrian Severin.
Țările occidentale bogate, cu piețe de desfacere importante, sunt importante pentru China. Companiile chineze sunt prezente, într-o măsură mai mică, și în Europa Centrală și de Est. Este însă această regiune o miză în sine pentru Beijing, sau doar o „haltă” pe Noul Drum al Mătăsii, către Vest? Cât de ample sunt relațiile bilaterale și în ce măsură sunt ele influențate de Occident? Colaboratorii Veridica din regiune – Bulgaria, țările baltice, Cehia, Republica Moldova, Polonia, România și Ucraina – au încercat să răspundă la aceste întrebări.
Ayman al-Zawahiri a fost ideologul rețelei Al-Qaida, a cărei conducere a preluat-o după uciderea lui Osama bin Laden. Al-Zawahiri e unul dintre cei mai importanți lideri teroriști uciși în ultimii douăzeci de ani, dar e puțin probabil ca moartea sa să afecteze în mod semnificativ mișcarea jihadistă.
În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.
9 mai va fi altfel decât de obicei: sărbătorirea sa poate fi considerată o celebrare a agresiunii ruse. În așteptarea evenimentelor de la Moscova și de aiurea, Veridica și-a propus să afle ce (mai) înseamnă 9 mai în fosta URSS și în țările ex-comuniste și a apelat la corespondenții săi din țările respective.
Chiar dacă Washingtonul va reveni în acordul nuclear și va reuși să se asigure, în acest fel, că Iranul nu produce o bombă atomică, sunt șanse mici ca principalii săi aliați din regiune, Israelul și Arabia Saudită să fie mulțumiți. Pentru aceste state, Iranul continuă să fie perceput ca o amenințare.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Statele Unite își retrag în decembrie forțele din Irak. Este a doua oară când americanii părăsesc acea țară. În urma lor rămâne un stat fragil, în care inamicii Washingtonului au un cuvânt greu de spus.
Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.
Acest război între extremiști musulmani poate părea bizar. Ideologiile lor sunt extrem de similare. Cea mai mare parte a luptătorilor provin din aceeași regiune și au aceeași cultură și etnie. Principalul lor inamic este Occidentul, personificat de Statele Unite – a căror retragere din Afghanistan este percepută de mulți drept o înfrângere. Rivalitatea e dată însă de unele diferențe de nuanță între modul în care văd lumea și interpretează religia și jihadul. Este și o chestiune de politică, o dispută pentru întâietate și pentru prestigiu. Este, în sfârșit, o rivalitate care o reflectă pe cea, mai veche, dintre Al Qaida și Statul Islamic.
11 Septembrie 2001 marchează cel mai sângeros moment al unui jihad global proclamat de Osama bin Laden și aliații săi împotriva Statelor Unite. Teroriștii au declanșat acest atac și în numele eliberării locurilor sfinte pe care le credeau ocupate de „cruciați” și „sioniști”. 11 Septembrie i-a convins pe americani că trebuie să îi vâneze pe jihadiști în întreaga lume. După 20 de ani și mai multe războaie, din Asia Centrală și Orientul Mijlociu până în Africa, jihadul continuă.
Statele Unite au făcut trei mari greșeli în Afghanistan – două înainte de 11 septembrie, cea de-a treia după ce au invadat țara. Câte una în fiecare deceniu începând cu anii '80.
Statele Unite au încheiat în cursul nopții de 30 spre 31 august retragerea din Afghanistan, ceea ce a marcat sfârșitul celui mai lung război din istoria țării.
Talibanii au cucerit, din nou, Afghanistanul, la aproape 20 de ani după ce fuseseră alungați în urma unei intervenții a Statelor Unite. Cum de a fost acest lucru posibil și, mai ales, ce ne așteaptă?
Moldova este din nou în campanie electorală, pentru a treia oară în 2 ani. În esență, la fel ca la majoritatea alegerilor care au avut loc de când Republică Moldova și-a obținut independența, și acum este o confruntare între așa-numitul „vector estic” și „vectorul vestic”. Rusia susține fățiș vectorul estic; Occidentul promite finanțări contra reformelor promise de vectorul vestic. Campania electorală, ca mai toate din ultimii ani, este marcată de numeroase fake news și dezinformări, majoritatea lansate din zona stângii și a mass-mediei afiliate socialiștilor ori Kremlinului. Autorii narațiunilor false par a fi, însă, în pană de idei: cele mai multe au fost deja folosite în campaniile electorale care au avut loc începând cu 2016.
Un raport al Pentagonului cu privire la OZN-uri îi va fi prezentat luna aceasta Congresului. Armata americană spune că nu are vreo dovadă că OZN-urile reprezintă nave extraterestre. Dar nici nu poate să afirme că nu sunt nave extraterestre. Pur și simplu, armata nu știe ce sunt obiectele respective, pe care le numește „unidentified aerial phenomena”, fenomene aeriene neidentificate.
E foarte greu să „îmblânzești” o dictatură cu vorba bună. Singura metodă este ca regimul să fie, cumva, constrâns, să fie făcut să realizeze că există consecințe pentru comportamentul său. Metoda cea mai comună este cea a sancțiunilor; problema este că dictaturile pot avea o toleranță destul de ridicată la acestea.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
