Donații
Veridica.md
Liderul unui partid de extremă dreapta din Ungaria revendică Transcarpatia la scurt timp după ce, în România, AUR a cerut Bucovina de Nord. Teza e tipică propagandei rusești.
Transcarpatia, revendicată de extrema dreaptă din Ungaria
Dacă Ucraina pierde războiul și este dezmembrată, partidul „Patria Noastră” va revendica pentru Ungaria regiunea Transcarpatia, potrivit liderului acestei formațiuni de extremă dreaptă, Laszlo Toroczkai. Declarația a fost făcută la conferința anuală a formațiunii, la care au fost prezenți, ca invitați, și reprezentanți ai altor partide extremiste din state membre ale Uniunii Europene, între care Alternativa pentru Germania, AfD, și Renașterea, un partid din Bulgaria cunoscut pentru viziunile sale filo-ruse.
Laszlo Toroczkai nu este la prima declarație de acest gen – în 2022, politicianul maghiar a spus, cu prilejul zilei Poloniei, că își dorește ca Ungaria să aibă din nou graniță cu Polonia – ceea ce s-a întâmplat în perioada în care Transcarpatia era sub controlul Budapestei. La vremea respectivă, declarația a fost criticată de ministerul ucrainean de externe.
Dreapta din Ungaria, ostilă Ucrainei. Premierul Viktor Orban e văzut drept unul dintre prietenii europeni ai lui Vladimir Putin
Patria Noastră nu este prima formațiune din Ungaria care ridică problema Transcarpatiei. În urmă cu câțiva ani Jobbik, un partid care între timp și-a mai moderat discursul dar la vremea respectivă era considerat de extremă dreapta, cerea insistent autonomia maghiarilor din această regiune. Cererile Jobbik au fost dublate de o campanie lansată de Federația Rusă, care a pus accentul pe narațiuni privind dorința de independență a etnicilor maghiari din Transcarpatia. Etnicii maghiari sunt doar una dintre minoritățile acestei regiuni a Ucrainei – acolo există, printre altele, și o comunitate de etnici români – în care majoritatea populației este reprezentată de etnici ucraineni.
Revendicările teritoriale nu sunt susținute, oficial, și de guvernul de dreapta de la Budapesta. Într-o convorbire pe care a avut-o anul trecut cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, premierul Viktor Orban și-a exprimat susținrea pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Pe de altă parte, relația dintre Ungaria și Ucraina a fost marcată în ultimul an de o serie de asperități, Budapesta solicitând mai multe drepturi pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia și denunțând legea ucraineană cu privire la învățământ. În prezent, Ungaria blochează un sprijin financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, ajutor considerat vital în condițiile în care și finanțarea SUA pentru Kiev este, momentan, blocată, iar stocurile ucrainene de muniție și armament sunt insuficiente pentru a face față presiunii rusești. Ungaria lui Viktor Orban este, de altfel, văzută ca una dintre statele membre UE și NATO cele mai prietenoase cu Rusia lui Vladimir Putin, care are de câștigat din blocarea ajutoarelor pentru Ucraina.
Integritatea teritorială a Ucrainei, contestată și în România de foști miniștri de externe și politicieni extremiști
Într-un discurs susținut recent la Iași, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a cerut anexarea unor teritorii românești din Ucraina. Declarația fostului copreședinte al AUR, în prezent candidat la alegerile europarlamentare din acest an, se aliniază discursului revizionist promovat și de senatoarea Diana Șoșoacă, care cerea, la rândul ei, anexarea unor teritorii ucrainene, în primăvara anului trecut.
Doi foști miniștri de externe ai României, Andrei Marga și Adrian Severin, au pus și ei sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei. Andrei Marga a afirmat că Ucraina se află în „frontiere nefireşti” şi că „trebuie să cedeze teritorii Ungariei (Transcarpatia), Poloniei (Galiţia), României (Bucovina) şi Rusiei (Donbassul şi Crimeea)”. Adrian Severin, care după condamnarea sa la închisoare pentru corupție a devenit un critic vehement al partenerilor occidentali ai României și a pledat pentru apropierea de Rusia, a afirmat că Ucraina s-a constituit „pe baza principiilor staliniste de constituire a republicilor populare sovietice”, de aceea „are nevoie de un Trianon”.
Teza dezmembrării Ucrainei și a naturii artificiale a acestei țări, promovată intens de propaganda Kremlinului
Teza că Ucraina este un stat artificial, inventat de sovietici, este promovată de propaganda rusească încă dinainte de declanșarea invaziei la scară largă din februarie 2022. Vladimir Putin a vorbit despre așa numitul proiect Novorossia – un teritoriu care include estul și sudul Ucrainei – după ce Rusia a invadat și anexat peninsula ucraineană a Crimeii, în primăvara lui 2014. Teza a fost reluată cu regularitate – în 2021, de pildă, un general rus în rezervă vorbea despre anexarea a șase regiuni ucrainene. Tot în 2021, un fost consilier al președintelui Rusiei spunea că frontierele Ucrainei trebuie negociate la nivel internațional.
Promovarea narațiunilor false de acest tip a fost intensificată după 24 februarie 2022; acestea se află printre principalele narațiuni false promovate de Rusia și identificate de Veridica atât în 2022 cât și în 2023. Narațiunile de acest tip nu au vizat doar teritorii care ar trebui să revină Rusiei, Ungariei sau României, ci și vestul Ucrainei care, potrivit propagandei rusești, ar urma să fie anexată de Polonia.
