Mihail Gorbaciov a preluat conducerea Uniunii Sovietice în 1985, la vârsta de 54 de ani. Era primul lider sovietic relativ tânăr, dintr-o altă generație, ajuns la conducerea partidului după o lungă perioadă de lideri din ce în ce mai în vârstă. Gorbaciov a inițiat o politică de glasnost, sau deschidere, transparență, dublată de perestroika, restructurare. Era o recunoaștere a faptului că, după zeci de ani de încremenire brejnevistă, Uniunea Sovietică fusese depășită de Occident. Mihail Gorbaciov a încercat, așadar, să reformeze Uniunea Sovietică pentru a o salva. Noul climat a permis însă apariția mișcărilor pro-democrație și de renaștere națională. În timp, acestea din urmă aveau să ducă la independența republicilor, pe care Gorbaciov nu a încercat să o oprească cu forța armată a URSS (există însă excepția notabilă a Letoniei). Sub Gorbaciov a avut loc și dezastrul de la Cernobîl, ascuns inițial publicului, și retragerea sovietică din Afganistan.
În plan extern, Mihail Gorbaciov a inițiat o deschidere către Occident, manifestată la câteva luni după venirea la putere prin întâlniri cu François Mitterand și Ronald Reagan. Au urmat acorduri de dezarmare. În spatele Cortinei de Fier, Gorbaciov s-a ferit să intervină atunci când au izbucnit revoltele care au pus capăt dictaturilor comuniste din țările Tratatului de la Varșovia. A permis, totodată, reunificarea Germaniei. Prin toate aceste acțiuni, a pus capăt Războiului Rece.
Mihail Gorbaciov a încetat din viață „în urma unei serioase și îndelungate afecțiuni” a anunțat Spitalul Clinic Central al Rusiei, citat de presa națională. Mihail Gorbaciov avea 91 de ani.
