UPDATE: Senatul României a respins, vineri, în calitate de for legislativ decizional, trei proiecte referitoare la autonomia așa-zisului ţinut secuiesc, iniţiate de UDMR.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Camera Deputaţilor de la București a respins, joi, cele trei proiecte de lege referitoare la autonomia așa-zisului Ţinut Secuiesc, din centrul României, iniţiate de parlamentarii UDMR Kulcsár-Terza József-György şi Zakarias Zoltán. S-au înregistrat 260 de voturi pentru respingerea propunerii legislative, 16 voturi contra respingerii şi o abţinere. Textele respinse prevedeau „autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică”. În ipotetica entitate autonomă, limba maghiară ar fi avut acelaşi statut ca şi limba oficială a statului român. Ținutul ar fi fost înzestrat și cu un preşedinte propriu, ales pentru un mandat de patru ani, prin vot universal. Cele trei documente respinse de deputați vor ajunge şi la Senat, care este for decizional în acest caz.
Progenitura lui Stalin
Așa-zisul Ținut Secuiesc, singura zonă din România în care populația maghiară e majoritară, a mai beneficiat de autonomie între 1952 și 1968, sub numele de Regiunea Autonomă Maghiară și, respectiv, Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară. Istoricii spun că, în România ocupată de trupele sovietice, acela a fost un experiment impus regimului vasal de la București de dictatorul de la Kremlin Iosif Stalin, la insistențele liderilor comunişti de la Budapesta. Regiunea avea aproximativ 13.550 kilometri pătrați şi o populaţie de circa 730.000 locuitori, majoritatea de etnie maghiară. Limbile oficiale ale regiunii au fost româna şi maghiara.
Tot mai puțini, dar abonați la guvernare
Populația de etnie maghiară din România a scăzut, conform recensământului din 2021, atât în valori absolute (de la 1,22 milioane în 2011 la 1,002 milioane acum), cât și ca pondere în totalul populației (de la 6,5% la 6%) – relevă datele Institutului Național de Statistică. Principala sa formațiune politică, UDMR, e reprezentată, fără întrerupere, în Parlamentul României postcomuniste, din 1990 până azi. Din 1996, UDMR a făcut parte din numeroase guverne de coaliție de la București, fie acestea de dreapta sau de stânga. Chiar după ieșirea, anul acesta, a UDMR din coaliția guvernamentală cu PSD și PNL, în județele din țară au rămas subprefecți maghiari.
