Republica Moldova comemorează primul val de deportări staliniste

Un moldovean flutură un portret al fostului lider sovietic Iosif Stalin în timp ce ține, împreună cu un băiat, un steag roșu pe care scrie „Uniunea Sovietică este țara noastră” în timpul unui marș de comemorare dedicat celei de-a 58-a aniversări de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în , Chișinău, Moldova, vineri 09 mai 2003.

© FILM EPA PHOTO EPA / DORU DUMITRU | Un moldovean flutură un portret al fostului lider sovietic Iosif Stalin în timp ce ține, împreună cu un băiat, un steag roșu pe care scrie „Uniunea Sovietică este țara noastră” în timpul unui marș de comemorare dedicat celei de-a 58-a aniversări de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în , Chișinău, Moldova, vineri 09 mai 2003.

Luni se împlinesc 81 de ani de ani de la primul val de deportări sovietice din Basarabia și nordul Bucovinei, în urma căruia 25 de mii de oameni au fost duși în Siberia și Kazahstan. La nici un an de la anexarea, în urma unui ultimatum, de către Uniunea Sovietică stalinistă a teritoriilor românești răsăritene, organele de represiune au strămutat, din noaptea de 12 spre 13 iunie și până pe 22 iunie 1941, zeci de mii de basarabeni, majoritatea de etnie română. Radio Chișinău amintește că au fost duși în cele mai îndepărtate regiuni ale fostei Uniuni Sovietice oamenii cei mai înstăriți, precum și cei care erau percepuți ca o amenințare la adresa URSS. În categoria „elemente antisovietice” au fost incluși „moșierii”, „comercianții”, „polițiștii și jandarmii”, „primarii” din fosta administrație românească etc. Potrivit istoricilor, deportările au avut drept scop distrugerea elitelor autohtone, ca, mai apoi, ocupanții să-i determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și exproprierea de bunuri. După Al doilea Război Mondial, au urmat alte doua valuri de deportări, în 1949 și 1951, în urma cărora au avut de suferit alte aproape 40 de mii de români basarabeni.