Noi ciocniri au izbucnit, vineri, pentru a doua zi consecutiv, la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, fapt care amenință discuțiile programate pentru acest sfârșit de săptămână între liderii celor două republici ex-sovietice din sudul Caucazului. „Forțele armate azere au încălcat încetarea focului (…), folosind drone” – susține ministerul armean al Apărării, într-un comunicat citat de agențiile internaționale de presă. „Doi militari din Forțele Armate Armene au fost răniți”, iar unul dintre ei este în stare critică – adaugă sursa citată. În ajun, un soldat azer a fost ucis și patru soldați armeni răniți în confruntările de la graniță. Acestea au loc înainte ca premierul armean, Nikol Pașinian, și președintele azer, Ilham Aliev, să se întâlnească, duminică, la Bruxelles, pentru discuții sub egida Uniunii Europene. Joi, Pașinian a acuzat Azerbaidjanul că încearcă să „submineze discuțiile” și a spus că există „foarte puține” șanse de a ajunge la un acord de pace cu Aliev în timpul acestei întâlniri.
Preludiul destrămării URSS
Numai în septembrie 2022, în luptele de la granița oficială dintre Armenia și Azerbaidjan au murit circa 280 de oameni. Aceste lupte au fost cele mai intense de la războiul purtat în 2020 pentru controlul regiunii asupra Nagorno-Karabah şi soldat cu 6.500 de morți și cu înfrângerea categorică a armenilor. Conflictul datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta. Populată în principal de armeni, regiunea Nagorno-Karabah, susținută de Armenia, s-a separat de Azerbaidjan, ducând, la începutul anilor 1990, la un prim război între cele două republici. 30.000 de oameni au murit și sute de mii s-au refugiat atunci.