Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a decis menţinerea în Marea Mediterană a unui port-avion ce urma să meargă în zona Golfului.
Noul ministru german al Economiei, ecologistul Robert Habeck, a avertizat că o agresiune rusească împotriva Ucrainei va avea ceea ce a numit consecințe grave asupra controversatului gazoduct.
Pe agenda discuţiilor figurează, în primul rând, pretenţiile Moscovei ca NATO să-şi îngheţe extinderea spre est, iar Statele Unite să nu mai amenajeze baze militare noi în spaţiul ex-sovietic, pe care ruşii vor să-l păstreze în sfera lor de influenţă.
În caz de acțiuni militare, va fi o situație gravă pentru toți cei din regiune – afirmă președintele Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu.
Orașul Kiev a anunțat crearea unui birou de apărare teritorială în contextul în care în Ucraina sunt luate tot mai multe măsuri de consolidare a capacității de apărare în fața amenințării militare rusești.
Fostul lider de la Kremlin, cotat în epocă, drept un reformator și ajuns, azi, la 90 de ani, spune că extinderea NATO echivalează cu o încercare de a construi un nou imperiu.
Un sondaj publicat la Kiev mai arată și că majoritatea ucrainenilor cred că guvernul face prea puțin în fața pericolului de invazie, iar dacă NATO va ceda presiunilor Rusiei, Putin va deveni și mai agresiv cu țara lor.
Potrivit Serviciului Frontierei de Stat al Ucrainei, prin operațiunea specială „Polissia” rezerve militare și non-militare pot fi transferate rapid, în 30 – 60 de minute, către orice segment al graniței cu Belarusul.
Washingtonul şi Briuxellesul averizează, din nou, la unison, că orice agresiune rusească asupra Ucrainei va avea consecinţe grave.
Circa 1.200 de paraşutişti vor simula ocuparea unei zone, în cadrul unei operaţiuni ofensive.
Putin a negat, din nou, că ar pregăti invadarea Ucrainei și a acuzat ceea ce a numit politica antirusă a autorităților de la Kiev și a aliaților lor occidentali.
România a fost atrasă într-o cursă de aliații săi din NATO pentru a trimite echipamentele militare, militari și instructori în Ucraina, dar când Rusia va începe războiul cu această țară Bucureștiul va fi abandonat, potrivit unei narațiuni false publicate de Evenimentul Zilei.
Anterior, notează comentatorii, membri ai guvernului de coaliție condus de Scholz au criticat ferm politica agresivă a Moscovei.
Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, i-a acuzat pe americani că pregătesc provocări în Ucraina și că ar livra arme chimice trupelor Kievului care luptă cu separatiștii pro-moscoviți din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
La 1 ianuarie 2022, în Ucraina intră în vigoare Legea rezistenței naționale, care presupune organizarea din timp a procesului de implicare a civililor în apărarea teritorială.
Marea Britanie a cerut ca NATO să admită responsabilitatea pentru criza din Ucraina și a admis acțiunile destabilizatoare ale Occidentului, afirmă presa guvernamentală rusă. Narațiunea falsă pleacă de la o publicație britanică obscură, fără vreo legătură cu surse guvernamentale.
Analiştii spun că preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-ar dori o „finlandizare” a Ucrainei, cu trimitere la neutralitatea strictă păstrată de autorităţile de la Helsinki în timpul Războiului Rece, când au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică.
Zelenski crede că doar apărarea colectivă a Alianței va oferi securitatea necesară Kievului și o protecție reală față de agresiunea Moscovei.
Circa 550 de militari germani se află în Lituania, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.
Cei patru acuzați de moartea a aproape 300 de oameni aflați la bord au refuzat să participe la proces.
Refuzul definitiv de a oferi garanții că NATO va înceta extinderea spre est, va duce actuala criză internațională într-o fază nouă, scrie Rosbalt.
Lung de 1.200 de kilometri și costând circa zece miliarde de euro, investiți de ruși, proiectul a fost dezavuat de toate țările europene, cu excepția Germaniei conduse de fostul cancelar conservator Angela Merkel și a Austriei vecine.
Ministrul Apărării în guvernul de la Londra, Ben Wallace, a amintit că Ucraina nu e membră NATO, așa că oamenii nu trebuie lăsați să creadă că Vestul va trimite trupe pentru a o apăra de ruși.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
Kremlinul neagă categoric, în timp ce Kievul consideră că are încă o dovadă a implicării directe a Rusiei în conflictul din Ucraina.
33,3% dintre cei intervievați susțin că vor lupta cu arma în mână, în timp ce 21,7% se vor implica într-o mișcare de rezistență civilă.
Surse diplomatice au declarat media, sub protecția anonimatului, că așa-numitul format Normandia, în care Parisul și Berlinul mediază între Kiev și Moscova, e în moarte cerebrală și că Uniunea Europeană nu înseamnă nimic pentru președintele rus, Vladimir Putin, care nu discută aranjamente de securitate decât cu americanii.
La începutul lunii, FSB anunța că a prins trei spioni ucraineni, dintre care unul ar fi pregătit un atac cu explozibili.
Adjuncta secretarului de stat, Karen Donfried, va reitera sprijinul americanilor pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei.
El respinge orice speculație potrivit căreia i-ar fi îndemnat pe ucraineni să cedeze o parte din teritoriile controlate de separatiștii pro-ruși din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Cu rădăcini legate de nazismul austriac și decenii în șir hotărât antisovietic, FPÖ a făcut, în 2008, ceea ce agențiile internaționale de presă numesc un viraj și a susținut invazia rusească din Georgia.
Dacă rușii persistă în comportamentul agresiv, Statele Unite sunt decise să-și suplimenteze prezența militară pe flancul estic al NATO, pentru a răspunde îngrijorărilor provocate în România, Polonia sau țările baltice.