Senatul şi Camera Deputaţilor de la București se reunesc, marţi, 1 martie, în şedinţă comună, pentru adoptarea unei declaraţii politice de susţinere a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei vecine. Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, tot pentru marţi, o nouă şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi sunt incluse subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate euroatlantică în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, precum şi implicaţiile pentru România şi măsurile pentru gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de persoane strămutate pe teritoriul naţional, în contextul securitar internaţional.
Autoritățile de la București spun că zeci de mii de oameni s-au refugiat în România din Ucraina, după declanșarea, joi, în zori, a invaziei rusești. Corespondenții de presă de la punctele de trecere a frontierei notează că majoritatea sunt femei cu copii, pentru că, după instituirea Legii marţiale, bărbaţii care pot lupta nu mai au voie să părăsească ţara. Presa remarcă și mobilizarea în sprijinul refugiaților a organizațiilor non-guvernamentale și a bisericilor din România, precum și a cetățenilor particulari, care le-au oferit locuri de cazare, alimente și alte produse de strictă necesitate.
Încă de la declanșarea crizei din Ucraina, România și-a manifestat permanent sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a țării vecine, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Ca țară membră a Uniunii Europene și NATO, România s-a raliat tuturor sancțiunilor decise de acestea la adresa Federației Ruse. Comunitatea românească din statul vecin însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.
