
Atacurile cibernetice, activităţile de spionaj şi cele asociate fenomenului ştirilor false s-au intensificat în România, în actualul context regional – a declarat directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig. Audiat în comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului de la Bucureşti pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Hellvig a prezentat o analiză de securitate din perspectiva atribuţiilor legale ale SRI şi în contextul situaţiei tensionate din Ucraina vecină. Potrivit unui comunicat al SRI, directorul Hellvig a pledat pentru actualizarea pachetului de legi privind securitatea naţională, cu atât mai mult cu cât mediul regional de securitate este într-o continuă dinamică.
Tot la Bucureşti, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat că, în cazul unui conflict armat, România este pregătită să primească peste 500 de mii de refugiaţi din Ucraina. „Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta, în vecinătatea graniţelor” – a explicat ministrul. Peste 600 de kilometri de frontieră despart România de statul vecin. Comunitatea românească de acolo însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.
Pe de alată parte, România a decis să trimită în Ucraina produse medicale - analgezice, antiinflamatoare, antibiotice şi dezinfectanţi. Sprijinul este oferit prin intermediul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene şi este un răspuns la solicitarea de ajutor de urgenţă înaintată Comisiei Europene de administraţia de la Kiev. Alături de România, ajutor comunitar în Ucraina vor furniza Austria, Franţa, Irlanda şi Slovenia.