Kremlinul apreciază că e greu ca, în doar câteva ore, să fie soluționate numeroasele divergențe de pe agenda bilaterală.
La Moscova, liderii celor două așa-zise republici pro-ruse din estul Ucrainei, numit, generic, Donbas, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Un oficial de la Washington a afirmat, sub protecția anonimatului, că Rusia e pregătită să arunce în luptă 100 de batalioane, totalizând circa 175 de mii de militari, susținuți de tancuri și artilerie.
România, precizează ministerul său de externe, sprijină consecvent eforturile OSCE de a soluţiona conflictele prelungite din regiunea Mării Negre.
Comentatorii notează că rușii anunță frecvent capturarea unor spioni sau sabotori care ar lucra pentru Ucraina, mai ales în peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.
Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.
Membrii grupării, din care făceau parte și alți cetățeni ucraineni, au preluat, călăuzit, adăpostit, transportat şi îndrumat 24 de migranţi, originari din Bangladesh, India, Pakistan şi Somalia, care au pătruns în România prin trecerea ilegală a frontierei de stat.
Radev crede că sancţiunile occidentale împotriva Moscovei nu dau rezultate şi că Uniunea Europeană ar trebui să restabilească dialogul cu Rusia.
Secretarul american de stat, Antony Blinken, a repetat că Statele Unite sunt neliniştite de activităţile Rusiei la graniţa ucraineană.
Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Bulgariei la Kiev, după ce președintele în exercițiu Rumen Radev, marele favorit al scrutinului, a declarat într-o dezbatere electorală că peninsula ucraineană Crimeea e parte a Rusiei, care a anexat-o în 2014.
Ucraina susține că agresivitatea Rusiei a crescut în ultimele săptămâni și anunță că negociază cu Occidentul acorduri pentru livrarea unor stocuri suplimentare de armament defensiv.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a mărturisit că e neliniștit de perspectiva ca Rusia să facă o eroare la fel de gravă ca aceea din 2014, când a anexat peninsula Crimeea.
Premierul Irakli Garibașvili a scandalizat opinia publică după ce a declarat că Saakașvili are dreptul să se sinucidă.
Americani spun că aceste mișcări sunt reale, dar mai puțin importante decât manevrele din aprilie, când masarea unor efective uriașe de militari ruși la granița Ucrainei a fost considerată preludiul unei posibile invazii.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că ţara sa a repurtat o victorie, iar media de la Kiev consideră sentinţa un nou argument că peninsula Crimeea aparţine Ucrainei.
În 2016, un tribunal olandez a decis că artefactele trebuie înapoiate Ucrainei și nu Crimeei, fiindcă acesta din urmă nu e stat autonom.
60 milioane de dolari e nivelul ajutorului militar suplimentar pe care americanii îl oferă Ucrainei, în special sub forma rachetelor antitanc Javelin.
Agențiile de presă amintesc că Natalia Poklonskaia e detestată în Ucraina, are interdicție de acces în spațiul Uniunii Europene și e acuzată că a participat la represiunea dezlănțuită de ruși contra minorității tătare din peninsula Crimeea, care s-a opus anexării din 2014.
Militarii români ar urma să participe la operațiunea ucraineană de recuperare a Crimeii.
"Nimeni de pe pământ nu e în măsură să ne poată convinge să-l eliberăm" – declară premierul Irakli Garibașvili, în timp ce partizanii fostului șef al statului au ieșit în stradă, iar Ucraina, unde Saakașvili conducea o agenție care elaborează strategii de reformă, a solicitat transferarea lui.
Întrebat cum a crescut ameninţarea rusă la adresa României după militarizarea Crimeii, ministrul Aurescu a spus că este vorba despre o situaţie pe care România nu o abordează singură, ci în calitate de membră a NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară de apărare colectivă din istorie.
El e acuzat de justiţie pentru abuz de putere, dosar pe care îl califică drept fabricat politic.
Înţelegerea intră în vigoare pe 1 octombrie, e valabilă 15 ani, iar gazul va veni prin Serbia, 3,5 miliarde de metri cubi pe an, şi prin Austria, un miliard anual.
Partidul prezidenţial Rusia Unită şi-a adjudecat categoric scrutinul organizat de vineri până duminică pentru alegerea celor 450 de deputaţi noi.
Acum o săptămână, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, afirma că Federaţia Rusă, prin Gazprom, dirijează creşterea preţurilor la gaze naturale și că se așteaptă la o temperare a scumpirilor după ce Nord Stream 2 va deveni operațional.
Politica Ucrainei față de Transnistria afectează și agenda guvernului de la Chișinău, care ar prefera să se concentreze pe reforma internă. Kievul a decis ca de la 1 septembrie să nu mai permită accesul automobilelor cu însemnele Transnistriei pe teritoriul său, deși Chișinăul dorea ca măsura să fie aplicată mai târziu.
România este o colonie a SUA care execută orbește toate ordinele Washingtonului și transpune un model de cenzură asupra presei și a libertății de opnie, așa cum se întâmplă și în SUA.
Tătarii din Crimeea s-au opus deschis anexării de acum șapte ani și au căzut victime represiunii rusești, ca și la sfârșitul celui de al doilea război mondial, când Uniunea Sovietică a lui Stalin i-a deportat în masă, sub acuzația că ar fi fraternizat cu ocupanții germani și români.
La Kiev, Angela Merkel va încerca, afirmă media, să-i liniștească pe ucraineni în legătură cu iminenta inaugurare a gazoductului Nord Stream 2, care va lega Germania de Rusia prin Marea Baltică.
În mai, preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a solicitat omologului său din Ucraina, Volodimir Zelenski, ca autorităţile centrale şi locale din statul vecin îi implice şi pe etnicii români în consultări aprofundate pe teme ce ţin de drepturile minorităţilor naționale.
