
UPDATE: Preşedintele Senatului de la București, liderul PNL Florin Cîţu a spus că Ministerul Finanţelor trebuie să facă o analiză în detaliu a tuturor companiilor cu acţionariat rusesc, pentru a vedea dacă sunt unele aflate pe lista de sancţiuni a Uniunii Europene, astfel încât să fie luate măsurile necesare. Toate partidele parlamentare de la Bucureşti, atât din coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR, cât şi din opoziţie, USR şi AUR, au condamnat, la rândul lor, agresiunea militară rusească din Ucraina.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Președintele României, Klaus Iohannis, condamnă în cei mai fermi termeni agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei vecine. Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a 'independenţei' autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale' - precizează şeful statului român, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. România, alături de întreaga comunitate internaţională democratică, adaugă președintele Iohannis, respinge hotărât un astfel de comportament iresponsabil, care subminează fundamentul relaţiilor internaţionale şi însăşi ordinea actuală de drept internaţional.
Și premierul Nicolae Ciucă condamnă decizia Federaţiei Ruse de a invada teritoriul Ucrainei, pe care o consideră 'un act ilegal de agresiune', şi afirmă solidaritatea Executivului de la București cu Guvernul ucrainean. El reiterează faptul că România se bucură de toate garanţiile de securitate şi de solidaritate care recurg din calitatea de stat membru NATO și adresează tuturor cetăţenilor români un apel la calm.
Anterior, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat că, în cazul unui conflict armat, România este pregătită să primească peste 500 de mii de refugiaţi din Ucraina. „Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta, în vecinătatea graniţelor” – a explicat ministrul. Peste 600 de kilometri de frontieră despart România de statul vecin. Comunitatea românească de acolo însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.