Marea Britanie a cerut ca NATO să admită responsabilitatea pentru criza din Ucraina și a admis acțiunile destabilizatoare ale Occidentului, afirmă presa guvernamentală rusă. Narațiunea falsă pleacă de la o publicație britanică obscură, fără vreo legătură cu surse guvernamentale.
Analiştii spun că preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-ar dori o „finlandizare” a Ucrainei, cu trimitere la neutralitatea strictă păstrată de autorităţile de la Helsinki în timpul Războiului Rece, când au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică.
Zelenski crede că doar apărarea colectivă a Alianței va oferi securitatea necesară Kievului și o protecție reală față de agresiunea Moscovei.
Circa 550 de militari germani se află în Lituania, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.
Cei patru acuzați de moartea a aproape 300 de oameni aflați la bord au refuzat să participe la proces.
Refuzul definitiv de a oferi garanții că NATO va înceta extinderea spre est, va duce actuala criză internațională într-o fază nouă, scrie Rosbalt.
Lung de 1.200 de kilometri și costând circa zece miliarde de euro, investiți de ruși, proiectul a fost dezavuat de toate țările europene, cu excepția Germaniei conduse de fostul cancelar conservator Angela Merkel și a Austriei vecine.
Ministrul Apărării în guvernul de la Londra, Ben Wallace, a amintit că Ucraina nu e membră NATO, așa că oamenii nu trebuie lăsați să creadă că Vestul va trimite trupe pentru a o apăra de ruși.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
Kremlinul neagă categoric, în timp ce Kievul consideră că are încă o dovadă a implicării directe a Rusiei în conflictul din Ucraina.
33,3% dintre cei intervievați susțin că vor lupta cu arma în mână, în timp ce 21,7% se vor implica într-o mișcare de rezistență civilă.
Surse diplomatice au declarat media, sub protecția anonimatului, că așa-numitul format Normandia, în care Parisul și Berlinul mediază între Kiev și Moscova, e în moarte cerebrală și că Uniunea Europeană nu înseamnă nimic pentru președintele rus, Vladimir Putin, care nu discută aranjamente de securitate decât cu americanii.
La începutul lunii, FSB anunța că a prins trei spioni ucraineni, dintre care unul ar fi pregătit un atac cu explozibili.
Adjuncta secretarului de stat, Karen Donfried, va reitera sprijinul americanilor pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei.
El respinge orice speculație potrivit căreia i-ar fi îndemnat pe ucraineni să cedeze o parte din teritoriile controlate de separatiștii pro-ruși din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Cu rădăcini legate de nazismul austriac și decenii în șir hotărât antisovietic, FPÖ a făcut, în 2008, ceea ce agențiile internaționale de presă numesc un viraj și a susținut invazia rusească din Georgia.
Dacă rușii persistă în comportamentul agresiv, Statele Unite sunt decise să-și suplimenteze prezența militară pe flancul estic al NATO, pentru a răspunde îngrijorărilor provocate în România, Polonia sau țările baltice.
Kremlinul apreciază că e greu ca, în doar câteva ore, să fie soluționate numeroasele divergențe de pe agenda bilaterală.
La Moscova, liderii celor două așa-zise republici pro-ruse din estul Ucrainei, numit, generic, Donbas, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Un oficial de la Washington a afirmat, sub protecția anonimatului, că Rusia e pregătită să arunce în luptă 100 de batalioane, totalizând circa 175 de mii de militari, susținuți de tancuri și artilerie.
România, precizează ministerul său de externe, sprijină consecvent eforturile OSCE de a soluţiona conflictele prelungite din regiunea Mării Negre.
Comentatorii notează că rușii anunță frecvent capturarea unor spioni sau sabotori care ar lucra pentru Ucraina, mai ales în peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.
Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.
Membrii grupării, din care făceau parte și alți cetățeni ucraineni, au preluat, călăuzit, adăpostit, transportat şi îndrumat 24 de migranţi, originari din Bangladesh, India, Pakistan şi Somalia, care au pătruns în România prin trecerea ilegală a frontierei de stat.
Radev crede că sancţiunile occidentale împotriva Moscovei nu dau rezultate şi că Uniunea Europeană ar trebui să restabilească dialogul cu Rusia.
Secretarul american de stat, Antony Blinken, a repetat că Statele Unite sunt neliniştite de activităţile Rusiei la graniţa ucraineană.
Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Bulgariei la Kiev, după ce președintele în exercițiu Rumen Radev, marele favorit al scrutinului, a declarat într-o dezbatere electorală că peninsula ucraineană Crimeea e parte a Rusiei, care a anexat-o în 2014.
Ucraina susține că agresivitatea Rusiei a crescut în ultimele săptămâni și anunță că negociază cu Occidentul acorduri pentru livrarea unor stocuri suplimentare de armament defensiv.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a mărturisit că e neliniștit de perspectiva ca Rusia să facă o eroare la fel de gravă ca aceea din 2014, când a anexat peninsula Crimeea.
Premierul Irakli Garibașvili a scandalizat opinia publică după ce a declarat că Saakașvili are dreptul să se sinucidă.
Americani spun că aceste mișcări sunt reale, dar mai puțin importante decât manevrele din aprilie, când masarea unor efective uriașe de militari ruși la granița Ucrainei a fost considerată preludiul unei posibile invazii.