Comentatorii spun că ei ar putea să pregătească tot mai frecvent invocata întâlnire faţă în faţă, pe teren neutru, dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin.
Moscova a anunţat că va urmări îndeaproape acest dosar, pe care l-a calificat o afacere internă ucraineană, pentru a se asigura că nu e motivat politic şi că regimul de la Kiev nu încearcă să-şi elimine rivalul.
Săptămâna trecută, zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică.
Analiştii remarcă o formă de solidaritate regională, dovedită inclusiv luna trecută de expulzările de diplomaţi ruşi decise de Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau România.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Cu excepţia notabilă a Ungariei, numeroase ţări ex-comuniste central şi est-europene, azi membre ale Uniunii Europene şi NATO, între care România, au adoptat, în ultimele săptămâni, decizii privind expulzarea unor diplomaţi ruşi.
A face prognoze înaintea unor alegeri în Republica Moldova înseamnă a te hazarda. O astfel de acțiune presupune nu numai cunoștințe și intuiție, dar și mult noroc și un fler aparte în a anticipa cumva jocurile de culise de pe ultima sută de metri. Dar s-a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie și, pe baza unor date actuale și a unor tendințe, vom analiza cine sunt actorii și ce șanse au ei în acest moment. Se anunță o campanie electorală murdară dinspre zona de stânga, care pare să fie gata să arunce în joc resurse incomparabile cu cele pe care le are la dispoziție dreapta.
Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din ţara sa şi din Rusia aliată au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa.
Vizita preşedintelui Andrzej Duda la Bucureşti are loc in contextul aniversării a 100 de ani de la încheierea Convenţiei de Alianţă Defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la 3 martie 1921, moment simbolic al relaţiei dintre două ţări îngrijorate, încă din epocă, de agresivitatea şi expansionismul Rusiei, pe atunci bolşevică.
Numită Relansarea Armeniei, aceasta promite că, după scrutinul de pe 20 iunie, va reface economia şi va recupera teritoriile pierdute în războiul cu Azerbaidjanul, din toamna anului trecut.
Recent, Bruxellesul şi Washingtonul le-au cerut deputaţilor georgieni să aprobe un un acord de compromis, care să pună capăt crizei politice acute din republica ex-sovietică din sudul Caucazului.
Ancheta de presă e stânjenitoare pentru familia regală, într-un moment în care analiștii spun că, afectate de numeroase crize, relaţiile dintre Londra şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel.
Echipa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu liderul de la Kremlin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea la Bruxelles aliații din NATO.
Anterior, ruşii şi-au consolidat prezenţa militară în Armenia, unde aveau, deja, o bază militară în nord-vestul ţării şi două mii de soldaţi desfăşuraţi ca forţă de menţinere a păcii în enclava Nagorno-Karabah.
Izbucnirea nervoasă a liderului de la Minsk survine după ce, miercuri, zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică.
Îndemnul Patriarhului Daniel ca românii să se vaccineze este rodul unor „înțelegeri de taină” dintre acesta și șeful statului, Klaus Iohannis, după întâlnirea pe care au avut-o în februarie. Faptul că slujbele de Paște s-au desfășurat anul acesta ar fi un troc între Biserică și Președinție, astfel ca preoții BOR să devină promotori ai vaccinării.
El le-a cerut responsabililor ucraineni să continue reformele şi combaterea corupţiei, fenomen larg răspândit şi care-i nemulţumeşte profund pe partenerii occidentali ai Kievului.
Secretarul general Jens Stoltenberg a amintit că NATO are, în acest moment, mii de soldaţi desfăşuraţi în România, unde participă la exerciţii multinaţionale, ceea ce dovedeşte capacitatea Alianţei de a-şi mobiliza şi deplasa trupele pretutindeni în Europa.
În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit prin atitudinea sa belicoasă față de Vest să atingă o bornă cel puțin interesantă: trei sute unsprezece (!) diplomați de-ai săi au fost nevoiți să părăsească SUA și multe țări din Europa din cauza acțiunilor întreprinse în acele state
Avocaţii lor vorbesc despre violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni.
Trolii pro-ruşi sunt acuzaţi că inundă cu comentarii de rea-credinţă siteurile de internet ale ziarelor britanice, pentru a crea impresia că opinia publică din Regatul Unit susţine agresiunea Mosocvei împotriva Ucrainei.
Moscova îşi consolidează, astfel, prezenţa militară în Armenia, aliata şi protejata sa tradiţională, unde are, deja, o bază militară în nord-vestul ţării şi două mii de soldaţi desfăşuraţi ca forţă de menţinere a păcii în enclava Nagorno-Karabah.
Luna trecută, într-o discuție telefonică, președintele american, Joe Biden, i-a propus omologului rus, Vladimir Putin, o întâlnire față în față, pe teren neutru, menită să dezamorseze tensiunile acumulate între cele două puteri, după ce Moscova ar fi coordonat atacuri cibernetice contra Statelor Unite şi s-ar fi amestecat în alegerile prezidenţiale americane.
Ungaria, vecină Austriei și condusă de un regim Viktor Orban considerat favorabil Rusiei, e singura țară membră a Uniunii Europene care utilizează serul rusesc.
Experții spun că el s-a luptat cu succes pentru a reduce dependența Ucrainei de livrările de gaz rusesc și că a reușit să reformeze concernul, până atunci măcinat de corupție.
"Agenții ruși ucid și președintele tace" – au acuzat organizatorii protestului, după ce guvernul ceh a dezvăluit implicarea acestora în explozia din 2014 a unui depozit de muniție din estul țării, în care au murit doi oameni.
Autoritatea slovacă pentru medicamente anunțase că are îndoieli asupra compoziției și că nu e în măsură să determine cât de sigure sunt.
Şefa diplomaţiei de la Sofia, Ekaterina Zaharieva, a avertizat că ţara sa ar putea adopta măsuri suplimentare de retorsiune.
Rusia practică o activitate diplomatică de tip clasic, în limitele legii, în timp ce alți diplomați acreditați la București se amestecă în treburile interne ale României, afirmă ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, într-un discurs ce reia narațiunile false prin care Kremlinul caută să se victimizeze.
Moscova acuză cele trei republici baltice ex-sovietice că urmează o linie pe care o numește deschis anti-rusească și că manifestă o falsă solidaritate cu Cehia.
