Ministerul român de Externe a anunţat că nu recunoaşte legitimitatea alegerilor organizate, duminică, în regiunea secesionistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova. Diplomaţia de la Bucureşti îşi reiterează susţinerea pentru o reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean. Aceasta trebuie să fie în conformitate cu dreptul internaţional, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi fără afectarea viitorului său european – precizează un comunicat al MAE. Şi autoritățile constituționale ale Republicii Moldova au calificat ca fiind ilegale pretinsele ”alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană”. Voci din media şi de pe scena politică de la Chişinău îi acuză de trădare pe politicienii de stânga care au mers să se întâlnească la ambasada rusă cu aşa-numiţii observatori internaţionali ai scrutinului de peste Nistru.
Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti. Favorit detaşat al aşa-zisului scrutin prezidenţial, actualul lider separatist, Vadim Krasnoselski s-a născut în 1970, în Siberia, în familia unui militar sovietic de etnie ucraineană. El s-a mutat cu familia în actuala Republica Moldova pe când avea opt ani. A fost miliţian şi, ulterior, ministru de Interne. Krasnoselski e așa-zis președinte din 2016, fiind al treilea personaj care conduce entitatea secesionistă, după rusul Igor Smirnov (1991-2011) și ucraineanul Evgheni Șevciuk (2011-2016). Soţia preşedintelui nerecunoscut, Svetlana Krasnoselskaia, ar deține cetățenia română de șase ani. Singurul contracandidat al lui Krasnoselski a fost un antreprenor cvasianonim din satul Hârtop, raionul Grigoripol, Serghei Pânzari.
