Deputații partidului prezidențial Acțiune și Solidaritate, care domină Parlamentul și a format Guvernul, au sugerat că acțiunile concernului rus Gazprom, inclusiv condițiile financiare ale noului contract de livrare a gazului, sunt de natură politică.
Anunțul survine într-un moment de tensiune maximă în relațiile dintre Moscova și Occident.
Luna viitoare, Rusia și Belarusul vor face exerciții militare comune.
În ajuns, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, apreciase că Rusia poate lansa, în orice moment, un atac împotriva Ucrainei.
Gigantul energetic rusesc Gazprom ameninţă, din nou, că va sista livrările de gaze dacă, până pe 20 ianuarie, nu-şi primeşte banii.
Ucraina se pregătește să masacreze civilii din Donbass, potrivit presei din regiunea separatistă și de la Moscova. Narațiunea falsă este o reacție la știrea privind mobilizarea de către Kiev a unităților de apărare teritorială în contextul în care există rusul unei invazii rusești.
Militarii canadieni ar urma să evacueze personalul diplomatic al ţării lor în cazul unui atac rusesc la scară largă.
Luna trecută, justiţia rusă a confirmat, din greşeală, că Moscova a trimis trupe în ţara vecină.
Poroşenko, un miliardar care a făcut avere producând ciocolată, riscă până la 15 ani de închisoare.
Favorită e malteza Robeta Metsola, eurodeputată din 2013, membră a Partidului Naţionalist din ţara sa şi reprezentantă a grupului de centru-dreapta al popularilor europeni.
Vicepremierul Andrei Spînu crede că Gazprom, în calitate de acționar principal al Moldovagaz, ar putea face o concesie Republicii Moldova.
Rusia a încercat să intimideze Occidentul și a mers cu o poziție de forță la recentele discuții cu SUA, NATO și OSCE. Strategia nu a reușit, așa că Putin trebuie să decidă acum ce va face mai departe, arată Alexandr Golț în Ejednevnîi Jurnal.
El afirmă că dosarul e fabricat la comanda politică a actualului șef al statului, Volodimir Zelenski.
Opoziţia belarusă se teme că preşedintele autoritar Aleksandr Lukașenko ar putea ceda Moscovei parte din suveranitatea naţională, în schimbul protecţiei pe care i-o acordă Rusia.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Când în Republica Moldova erau guvernări prorusești, de stânga, li s-au făcut întotdeauna concesii legate de prețuri - amintește fosta deputată liberală Vitalia Pavlicenco, promotoare a reunificării Republicii Moldova cu România.
Purtătorii de cuvânt ai Forțelor Armate ale Ucrainei informează că o parte din tehnica militară a fost transportată din unitățile Districtului Militar Estic al Federației Ruse.
Antrenaţi în gherila urbană şi în utilizarea de explozibili, agenţii ar urma să lovească, sub un fals drapel ucrainean, obiective din zonele controlate de rebelii pro-ruşi, ca să le ofere protectorilor acestora din urmă ocazia să intervină armat.
Luna trecută, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca Alianţa să-şi îngheţe extinderea în Europa.
Erevanul a ridicat embargoul asupra produselor turceşti, iar Ankara a anunţat că, în curând, zboruri aeriene civile vor lega cele două ţări.
Ucraina a mai fost paralizată de atacuri similare, care au vizat, în 2017, infrastructura critică sau, în 2015, reţeaua naţională de electricitate.
Analiştii cred că preşedintele autoritar Kasim-Jomart Tokaiev şi-a pierdut din legitimitate în ochii kazahilor, după ce a apelat la militari străini pentru a înăbuşi o revoltă populară.
Peste 10 mii de militari participă la exercițiile organizate de Districtul Militar Sud al Federației Ruse, Flota de la Marea Neagră și Flota de la Marea Caspică, care se desfășoară pe poligoanele Rusiei, în Armenia dar și în Crimeea, Abhazia și Osetia de Sud.
Occidentalii, remarcă analiștii, și-au păstrat atât coeziunea, cât și fermitatea și au repetat că Moscova nu le poate impune înghețarea extinderii NATO spre est și nici limitarea activităților militare în statele ex-comuniste, admise în Alianță după sfârșitul Războiului Rece.
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, califică drept inadmisibile așa-numitele garanții de securitate cerute de ruși.
Astfel de incidente sunt frecvente după încetarea conflictului armat dintre cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene, din toamna anului 2020.
Oficial, ar fi vorba de 2.030 de militari și 250 de vehicule.
Washingtonul i-a cerut Moscovei să trimită înapoi în cazărmi cei circa o sută de mii de militari masați la granița ucraineană.
Populația de peste un milion a orașului-port, notează analiștii, este extrem de eterogenă și mulți locuitori pretind că nu sunt nici ruși, nici ucraineni, ci odessiți, iar loialitatea lor față de Kiev e discutabilă.
David Sassoli a murit marţi, la vârsta de 65 de ani, în spitalul din oraşul italian Aviano.
Procurorii atrag atenția că, potrivit Convenției de la Geneva din 1949 privind protecția persoanelor civile în timp de război, îi este interzis statului ocupant să recruteze în armată populația civilă din teritoriile ocupate.
Continuă epurările la vârful regimului autoritar.