Anul trecut, Statele Unite şi Polonia au încheiat un acord de cooperare în domeniul apărarii, iar Pentagonul a anunţat desfăşurarea prin rotaţie a încă o mie de militari, pe lângă cei 4.500 aflaţi, deja, în ţara aliată de pe Flancul Estic al NATO.
El și-a preluat portofoliul în februarie 2014, după revolta pro-occidentală de la Kiev, cunsocută drept Euro-Maidan, și a fost singurul ministru care și-a păstrat postul în tot acest interval, sub diferiți premieri și doi președinți.
Vaccinul rusesc ar putea să nu fie niciodată omologat în Uniunea Europeană – aprecia, la sfârșitul lui iunie, premierul italian Mario Draghi.
Secretarul american de Stat, Antony Blinken, își exprimase convingerea că gazoductul Noprd Stream 2, care va lega Rusia de Germania, prin Marea Baltică, e o idee proastă, contravine intereselor Uniunii Europene şi poate afecta interesele Ucrainei, Poloniei şi ale altor parteneri sau aliaţi apropiaţi.
Adjunctul secretarului american de Stat, George Kent, a evocat exodul similar plecat, în 2015, din Rusia spre Finlanda și Suedia.
Oficialii de la Moscova au negat permanent implicarea statului rus în actele de piraterie informatică, dar Departamentul american al Justiției afirmă că hackerii sunt protejați de autorități și că ar fi inutil să ceară extrădarea lor.
A fost reținut și Egor Martinovici, redactorul șef al publicației Nașa Niva, fondată în 1906, în vremea stăpânirii țariste, de mari nume ale literaturii belaruse din epocă.
La sfârșitul lui mai, România a introdus, în premieră, pe agenda reuniunii de la Lisabona a miniştrilor de Externe din țările membre ale Uniunii Europene, tema conflictelor îngheţate din spațiul ex-sovietic învecinat.
Analiștii ironizează eficiența vânătorilor fesebiști de consuli de la Sankt-Petersburg, fosta capitală a Rusiei dinaintea revoluției bolșevice, după ce, în aprilie, și consulul Ucrainei, Aleksandr Sosoniuk, a fost arestat și, ulterior, expulzat, sub acuzații similare.
Luna trecută, Rusia se declarase îngrijorată de speculaţiile privind aşa-numita foaie de parcurs a aderării Ucrainei la NATO și avertizase că acestea pot înteți conflictul din Donbas.
Analiștii spun că premierul armean, Nikol Pașinian, a câștigat un plus de legitimitate pentru a negocia cu azerii, după ce, pe 20 iunie, formațiunea sa și-a adjudecat majoritatea în noul Parlament la alegerile legislative anticipate.
Cu o săptămâna înaintea alegerilor parlamentare anticipate, politicienii filoruși de la Chișinău continuă să-i atace pe ambasadorii occidentali.
În aprilie, Cehia a anunțat că ia în calcul expulzarea tuturor diplomaților ruși acreditați la Praga și a acuzat Rusia de un atac terorist fără precedent.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a deschis, săptămâna trecută, șantierul primului pod peste viitorul canal, un proiect faraonic menit să dubleze strâmtoarea Bosfor și pe care adversarii regimului îl consideră inutil, foarte costisitor și cu efecte devastatoare asupra mediului.
Structura cehă pentru combaterea crimei organizate, NCOZ, a subliniat că doi bărbaţi cu cetăţenie rusă căutaţi în cadrul acestei anchete, Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov, amândoi născuţi la sfârşitul anilor 70, sunt urmăriţi şi de autorităţile britanice, în dosarul tentativei de asasinat, în 2018, a fostului ofiţer de informaţii transfug rus Serghei Skripal.
Reinflamarea retoricii rusești survine la nici două săptămâni după întâlnirea de pe 16 iunie, din Elveția, de la Geneva, dintre președinții Vladimir Putin și Joe Biden.
65,8% dintre respondenţi preferă ca România să fie membră NATO, pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar.
Istoricul Ion Varta spune că sub regimul sovietic instaurat forţat în stânga Prutului "a fost un genocid în toată legea".
Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a acuzat, săptămâna trecută, Marea Britanie şi Statele Unite că vor să provoace un conflict în Marea Neagră și a ameninţat că ruşii îşi vor apăra frontierele cu orice mijloace, inclusiv militare.
Comandantul navei, Vince Owen, a declarat că Marea Britanie, alături de aliații și partenerii săi, precum Georgia, va continua să vegheze la securitatea regională, stabilitatea și prosperitatea din zona Mării Negre.
Dintre cele 27 de state membre, doar Ungaria și Slovacia l-au achiziționat, iar la Bratislava serul rusesc a provocat o criză politică majoră.
Analiştii notează, din nou, fermitatea celor trei republici baltice ex-sovietice, Estonia, Letonia și Lituania.
Aliați cu Franța, Regatul Sardiniei din Italia de azi şi cu defunctul imperiu otoman, din care a rămas Turcia modernă, englezii s-au luptat cu ruşii, între 1853 şi 1856, în ceea ce, în epocă, s-a numit războiul Crimeei.
Pentru România, aceasta este o zonă de interes geopolitic prioritar, iar soluţionarea conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre reprezintă un obiectiv strategic.
Moscova apreciază că șefa statului face declarații severe cu privire la regiunea secesionistă.
Republica Moldova dorește integrarea europeană, iar Georgia și Ucraina vor să fie admise și în NATO și toate trei sunt victime ale agresivității Rusiei și ale separatismului alimentat de aceasta în statele pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă.
Comentariile de presă afirmă că gestul marinarilor englezi a fost o reafirmare a dreptului internațional, din perspectivă căruia Crimeea aparține Ucrainei, precum și a tensiunilor acute dintre Moscova și Londra.
În aprilie, slovacii se temeau că au primit de la Moscova vaccinuri contrafăcute.
Comentatorii remarcă faptul că acest caz de spionaj civil survine după multă vreme în care protagoniștii dosarelor de trădare pentru ruși în țări din lumea liberă au fost mai curând militari.
Şi Uniunea Europeană a condamnat, printr-un comunicat al şefului diplomaţiei sale, Josep Borrell, ceea ce a numit dorinţa puterii de la Moscova de a suprima opoziţia.
Cu o populație de 4,5 milioane de locuitori și clasată printre cele mai sărace state din lume, țara are resurse însemnate de diamant și aur, foarte tentante, spun analiștii, pentru favoriții Kremlinului.
