Un militar azer a fost ucis într-un schimb de focuri cu trupele armene – a anunțat, joi, ministerul Apărării de la Baku, citat de agențiile internaționale de presă. Acestea notează că astfel de incidente sporadice întrețin tensiunea în zonă, la mai bine de un an de la încetarea noului război dintre cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene. Acesta s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor. Doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Sâmbătă, cu mediere rusească, Azerbaidjanul a eliberat zece militari armeni, căzuți prizonieri în cursul luptelor de luna trecută, iar Armenia a transmis hărțile cu câmpurile de mine pe care trupele sale le plantaseră pe teritoriul azer.
Miercuri, Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cea mai înaltă instanță juridică a ONU, a somat Armenia și Azerbaidjanul să pună capăt politicilor de ură rasială și să se abțină de la o nouă escaladare a tensiunilor în relația bilaterală. CIJ cere autorităților de la Baku să acorde protecție prizonierilor armeni și să nu mai permită profanarea patrimoniului cultural armean de pe teritoriul azer, precum bisericile. Erevanul, la rândul său, trebuie să se abțină de la promovarea unui discurs al urii față de azeri. Cele două părți au acceptat ca instanța internațională să tranșeze disputa, dar, observă analiștii, CIJ nu are niciun mijloc de a le obliga să-i respecte dispozițiile. Conflictul datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS. Peste 30 de mii de oameni au fost ucişi atunci şi sute de mii s-au refugiat.
