
„Poziţia exprimată de Federaţia Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă şi face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii şi încheierii, în 2011, a Acordului între România şi SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice” – a precizat şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, în replică la alegaţiile pe această temă ale omologului său rus, Serghei Lavrov. În discursul său de la Consiliul Ministerial OSCE de la Stockholm, acesta afirmase că în România şi Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor, care pot fi folosite pentru lovituri ofensive.
Potrivit unui comunicat al ministerului român de Externe, Bogdan Aurescu a amintit că poziţia României, a Statelor Unite şi a Alianţei Nord-Atlantice a fost exprimată public şi transmisă Federaţiei Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menţionat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv şi e utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU. Sistemul, mai precizează Bucureştiul, nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse, ci vizează ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spaţiului euroatlantic. Nu există niciun fel de intenţie de transformare a sistemului de apărare antirachetă – conchide şeful diplomaţiei române.
Acum cinci ani, Alianţa Nord-Atlantică a instalat la Deveselu, în sudul României, componente ale scutului american antirachetă, prin care Washingtonul, primul între egali în NATO, îşi protejează aliaţii europeni. Acesta mai include o instalaţie radar terestră în Turcia, patru nave ale US Navy echipate cu arme antirachetă în Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din Germania, precum şi un al doilea interceptor terestru, construit în Polonia, similar celui din România.
Preşedintele din epocă şi de acum al României, Klaus Iohannis, a reafirmat natura strict defensivă a scutului şi rolul său în îndeplinirea principalei sarcini a NATO, aceea de a asigura apărarea colectivă a statelor membre. Oficialii de la Bucureşti n-au omis nici să sublinieze că scutul antirachetă nu e îndreptat împotriva Rusiei. Moscova preciza, de altfel, atunci, că nu consideră scutul o ameninţare pentru potenţialul său nuclear ofensiv, dar crede că e obligată să răspundă la acţiunile americane prin modernizarea rachetelor sale balistice.
La rându-i, asistentul de atunci al secretarului american de stat pentru controlul armamentelor, Frank Rose, a insistat că sistemul de la Deveselu urmăreşte prioritar protecţia faţă de rachetele balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune ce ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu, unde Iranul continuă să dezvolte, să testeze şi să desfăşoare o serie întreagă de capacităţi militare ce pot lovi Europa. Departamentul de Stat califică instalaţiile din sudul României drept o contribuţie semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO şi o expresie a angajamentului ferm al Statelor Unite în securitatea europeană şi euroatlantică, precum şi a solidităţii Parteneriatului Strategic româno-american, încheiat acum un deceniu.