Preşedinții american, Joe Biden, şi rus, Vladimir Putin, vor discuta, marți, în sistem videoconferință – au anunțat Casa Albă și Kremlinul. Întâlnirea virtuală dintre liderii celor două superputeri are loc într-un moment în care s-au adâncit temerile că rușii se pregătesc să atace Ucraina. Biden a spus că e în contact permanent atât cu responsabilii ucraineni, cât și cu aliații Washingtonului, pentru a împiedica Moscova să recurgă iarăși la forță. Un oficial american a declarat, sub protecția anonimatului, că Moscova e pregătită să arunce în luptă 100 de batalioane, totalizând circa 175 de mii de militari, susținuți de tancuri și artilerie. Și responsabilii militari ucraineni se tem că rușii ar putea ataca anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie. Ofensiva contra Ucrainei, spun ei, va fi anticipată de lovituri aeriene și de artilerie, urmate de asalturi aeropurtate și de amfibii. Invazia se va produce nu doar din est, din Rusia, ci și din nord, din Belarusul aliat Moscovei.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a ameninţat, la Stockholm, de la tribuna reuniunii ministeriale a OSCE, că mina care a detonat, deja, în Georgia, în 2008, ar putea exploda din nou. Rușii solicită tot mai insistent așa-numite garanții juridice că NATO nu se va mai extinde spre est, în pretinsul spațiu canonic al Moscovei. Putin dezminte orice plan de invazie și acuză, la rândul său, NATO că amplifică tensiunile din zonă, prin manevrele militare pe care le face în Ucraina şi în Marea Neagră, la 20 de kilometri de Rusia. Kievul solicită tot mai insistent admiterea în Alianța Nord-Atlantică, dar reticențele occidentalilor persistă. Ei nu vor ca, în cazul unui conflict armat ruso-ucrainean, să se angajeze, la rândul lor, în luptă, așa cum stipulează Articolul 5 al Cartei NATO. În plus, remarcă analiștii, însuși președintele Biden e iritat de corupția endemică și proastele practici de guvernare din Ucraina.
La Moscova, liderii celor două așa-zise republici pro-ruse din estul Ucrainei, numit, generic, Donbas, separatiștii Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită. Condus de fostul șef al statului și fost premier, Dmitri Medvedev, considerat unul dintre cei mai docili oameni ai lui Putin, partidul și-a consolidat controlul asupra Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, după ce a câștigat categoric alegerile controversate din septembrie. Analiștii spun că racolarea celor doi șefi separatiști e o nouă probă că Moscova controlează de facto estul Ucrainei. Încă din mai, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, afirma că eliberarea de paşapoarte ruseşti pentru locuitorii din est este un prim pas către anexarea acestei regiuni. El spune că la fel s-a procedat şi în 2014, când anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova a fost prefaţată de eliberarea de paşapoarte ruseşti pentru locuitorii de acolo. Anterior, oficiali ruşi afirmaseră că, din aprilie 2019, 527,000 de oameni din Donbas au căpătat paşapoarte ruseşti. Ucrainenii estimează că peste un milion şi jumătate de persoane ar mai locui în zonele controlate de separatiştii proruşi. Cea mai dens populată din toate regiunile Ucrainei, cu excepția capitalei, Donbasul se mărginește la est cu Rusia. Din punct de vedere etnic şi lingvistic, în Donbas, care include regiunile industriale Lugansk şi Doneţk, trăieşte cea mai numeroasă populație rusofonă și rusofilă din Ucraina.
