Armenia a revizuit, vineri, la șase bilanțul militarilor uciși în luptă la începutul acestei săptămâni, când forțele sale armate s-au confruntat din nou cu cele ale Azerbaidjanului. Anterior, raportări contradictorii evocau fie un mort și 24 de răniți, fie 15 militari uciși și 12 luați prizonieri. La rândul său, Azerbaidjanul a raportat șapte morți în rândul trupelor sale și a atribuit armenilor întreaga responsabilitate pentru noile ciocniri, cele mai sângeroase din ultimul an.
Părțile au încheiat un nou armistițiu, mediat de Rusia, după luptele intense din apropierea regiunii în dispută Nagorno-Karabah. De la Moscova, președintele rus, Vladimir Putin, și ministrul Apărării, Serghei Șoigu, le-au telefonat responsabililor politici și militari de la Erevan și Baku și i-au îndemnat să pună capăt ciocnirilor. Un apel similar a făcut, de la Bruxelles, președintele Consiliului European, Charles Michel.
Comunitatea internațională se teme de o reizbucnire a războiului dintre cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene, care, în toamna anului trecut, s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor. Doar oficiile de mediator ale lui Putin au pus capăt luptelor. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională.
Conflictul azero-armean datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta. Peste 30 de mii de oameni au fost ucişi atunci şi sute de mii s-au refugiat. Miza conflictului e şi una geopolitică. Azerii turcofoni și musulmani sunt aliaţii şi protejaţii Turciei, în timp ce Armenia creştină e în mod tradiţional orientată spre Rusia. Moscova are, însă, relaţii bune şi cu Azerbaidjanul.
