Preşedintele american, Joe Biden, a plecat, miercuri, spre Marea Britanie, prima etapă a celui dintâi turneu pe care-l face în Europa după învestire. El va participa acolo la summitul aşa-numitului G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii din lume, va avea convorbiri bilaterale cu premierul Boris Johnson şi se va întâlni cu regina Elizabeta a II-a. De la Londra, Biden merge la Bruxelles, pentru summitul NATO. Primul între egali în Alianţa Nord-Atlantică, Statele Unite vor, spun analiştii, să-şi coordoneze cu ceilalţi membri abordarea faţă de Rusia înaintea a ceea ce presa numeşte punctul culminant al turneului lui Biden: întâlnirea, faţă în faţă, pe teren neutru, în Elveţia, la Geneva, cu omologul său rus, Vladimir Putin, programată pe 16 iunie. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a recunoscut că întâlnirea nu va rezolva toate litigiile ruso-americane şi a subliniat că aceasta nu e vreo recompensă pentru Putin. Luna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit, în premieră, cu secretarul american de Stat, Antony Blinken, pentru ceea ce presa specula că ar putea fi prefața unei întrevederi între președinții lor. În marja reuniunii ministeriale a Consiliului Arctic, organizată în Islanda, la Reykjavik, Blinken și Lavrov au purtat, timp de două ore, discuții pe care ultimul le-a numit constructive. Cele două puteri, spune el, înțeleg că trebuie pus capăt climatului nesănătos din relațiile bilaterale din acești ultimi ani. Și pentru partea americană, citată de media, dialogul a fost constructiv, productiv, respectuos și onest. Blinken a pledat, din nou, pentru o relație predictibilă și stabilă și a apreciat că, în pofida numeroaselor divergențe, Statele Unite și Rusia pot lucra împreună.
El n-a ascuns profunda îngrijorare a Washingtonului față de recenta masare a trupelor rusești lângă granița cu Ucraina sau față de situația opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, considerat cel mai popular contestatar al lui Putin. Biden a precizat că manevrele rusești de la granița Ucrainei nu i-au diminuat dorința de discuta direct cu Putin, mai ales că acesta și-a retras trupele în cele din urmă. În aprilie, într-o conversație telefonică, Biden i-a propus omologului rus o astfel de întâlnire, menită să dezamorseze tensiunile acumulate între cele două puteri, după ce Moscova ar fi coordonat atacuri cibernetice contra Statelor Unite şi s-ar fi amestecat în alegerile prezidenţiale americane. Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, nonagenarul Mihail Gorbaciov, care, în anii 1980, a coordonat normalizarea relaţiilor cu Statele Unite, a salutat perspectiva unui summit ruso-american. În martie, Rusia a anunţat că-şi recheamă ambasadorul la Washington imediat după difuzarea unui interviu în care preşedintele Biden a spus că îl consideră un 'criminal' pe Putin. Liderul de la Casa Albă a mai spus că Putin 'va plăti' în curând pentru încercarea Moscovei de a înclina balanţa în favoarea contracandidatului său, Donald Trump, la alegerile prezidenţiale de anul trecut. Comentariile sale au survenit după ce un raport al serviciilor de informaţii americane a confirmat mai vechi alegaţii potrivit cărora Putin s-ar fi aflat în spatele ingerinţei Moscovei în alegerile americane. Acuzaţia fost calificată de Rusia ca fiind fără fundament, fiindcă nu ar exista nicio probă în acest sens. Ulterior, echipa lui Biden a precizat că acesta e dispus să-l întâlnească pe Putin ''la momentul potrivit'. Preşedintele ''nu va da înapoi'' şi ''va fi foarte direct şi foarte deschis cu privire la această relaţie'' – preciza, atunci, Casa Albă.
