NATO a decis să restricționeze accesul personalului diplomatic belarus la sediul său de la Bruxelles. Anunțul îi aparține secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, și survine după ce agenții Minskului au deturnat, acum două săptămâni, un avion civil, pentru a captura un opozant aflat la bord. Alianța și Belarus au stabilit primele contacte diplomatice în 1992, anul următor dezintegrării fostei Uniuni Sovietice, iar din 1998 Minskul și-a deschis o reprezentanță pe lângă sediul NATO. Grație acestor legături, diplomații belaruși puteau participa la seminarii și reuniuni organizate la cartierul general al NATO sau în țările membre, precum și la activități incluse în programul Parteneriat pentru Pace, încheiat de Alianță cu statele ex-comuniste încă din anii 90. Imediat după deturnarea, pe 23 mai, a cursei lowcost Ryanair care zbura din Grecia, de la Atena, în Lituania, la Vilnius, și care, escortată de un avion militar belarus MiG-29, a aterizat pe un aeroport din fosta republică sovietică, Stoltenberg a calificat incidentul drept serios și periculos și a cerut declanșarea unei anchete internaționale. Au fost, de altfel, numeroase vocile care au calificat actul drept terorism de stat sau piraterie aeriană, au susținut că deturnarea avionului a fost un act de agresiune la adresa a două state membre ale Uniunii Europene și ale NATO, Grecia și Lituania, și au cerut un răspuns coordonat din parte aliaților și partenerilor acestora. 22 de țări sunt membre, deopotrivă, ale Uniunii și Alianței, iar liderii europeni au decis, deja, să interzică accesul avioanelor belaruse în spaţiul aerian comunitar şi pe aeroporturile din țările lor şi le-au recomandat companiilor aeriene să nu mai survoleze Belarusul. Aproape două mii de curse comerciale zburau, săptămânal, peste Belarus, a cărui companie aeriană, Belavia, opera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Președintele autoritar Aleksandr Lukaşenko a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând avionul, după o alertă cu bombă. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici, aflat la bordul aeronavei deturnate şi arestat, împreună cu partenera sa, imediat după aterizare, e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Regimul belarus mai pretinde că echipajul a decis să aterizeze la Minsk fără vreo ingerință exterioară, după ce ar fi primit amenințarea cu bombă la bord din partea organizației palestiniene Hamas, care, pe fondul schimburilor de tiruri de rachete de luna trecută din Fâșia Gaza, ar fi somat Uniunea Europeană și statele membre să nu mai susțină Israelul. Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia vecine, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți. Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB, erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul, reținut circa șapte ore la sol în Belarus, a plecat, în cele din urmă, la Vilnius, fără cinci pasageri îmbarcați în Grecia, dintre care doar doi, un opozant belarus și partenera lui rusoaică, au fost arestați la Minsk. Este vorba despre jurnalistul belarus Roman Protasevici, 26 de ani, și de iubita lui cu cetățenie rusă, Sofia Sapega. Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală, fiindcă Belarusul e ultima țară din Europa unde aceasta se mai aplică. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului.
