Italia își va înființa o agenție pentru securitate cibernetică, care să combată atacurile informatice, pornite, mai ales, din Rusia. Aceasta va fi în subordinea directă a primului ministru și, potrivit media locale, citate de agențiile internaționale, va avea, pentru început, un personal de 300 de oameni. Premierul Mario Draghi a declarat, încă de luna trecută, la un summit comunitar de la Bruxelles, că astfel de agenții au devenit necesare atât la nivel național, cât și al Uniunii Europene, fiindcă acțiunile rusești de spionaj și manipulare s-au înmulțit alarmant. Decizia înființării noului organism, care se va numi Agenția pentru Cybersecuritate Naționaleă (ACN), a fost anunțată în aceeași zi în care Draghi a discutat, telefonic, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre cooperarea dintre Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană. Principala misiune a ACN va fi protejarea intereselor naționale și reziliența serviciilor și funcțiilor esențiale ale statului față de amenințările cibernetice, consolidarea securității sistemelor informatice și de comunicații și dezvoltarea comepetențelor industriale, tehnologice și științifice în domeniu. Fost președinte, între 2011 și 2019, al Băncii Centrale Europene, Draghi a fost învestit, anul acesta, în februarie, în fruntea unui guvern de coaliție. Luna trecută, el a numit, în premieră, o femeie, pe diplomata de carieră Elisabetta Belloni, la șefia serviciilor speciale din Italia. Aceasta va trebui să gestioneze și spinosul dosar al interferențelor rusești în Peninsulă, relevate, din nou, în martie, când Roma a anunțat expulzarea a doi funcționari de la ambasada rusă, după ce un ofițer al marinei italiene a fost arestat de carabinieri în flagrant delict de spionaj în beneficiul Moscovei. Odată cu acesta, a fost reținut și un ofițer rus, acreditat la ambasada țării sale la Roma. Intervenția a avut loc în momentul unei întâlniri conspirative între cei doi, când italianul i-a dat rusului documente clasificate, în schimbul unei sume de bani. Numai anul acesta, alte două ţări membre NATO au dezvăluit afaceri de spionaj în care militarii lor fuseseră racolaţi de agenţi ruşi. Un fost militar american a fost condamnat, luna trecută, la 15 ani de închisoare, pentru spionaj în beneficiul Rusiei. Peter Debbins, 46 de ani, a recunoscut, în noiembrie 2020, că le-a divulgat ruşilor secrete militare. Născut în Statele Unite, dintr-o mamă rusoaică, el a fost racolat de agenţii Moscovei, a semnat un angajament şi a primit un nume de cod încă de la jumătatea anilor 90, înainte de fi fost înrolat în armata americană. Iniţial, Debbins a servit în forţele terestre, după care ruşii l-au îndemnat să se alăture aşa-numitelor Berete verzi, o unitate de elită a forţelor speciale, unde a ajuns până la gradul de căpitan. Cât timp a fost înrolat, a livrat informaţii despre unităţile din care făcea parte şi a continuat s-o facă şi după 2008, când a părăsit serviciul activ, dezvăluindu-le ruşilor detalii despre foştii săi camarazi, pentru ca şi aceştia să poată fi, eventual, racolaţi. Potrivit rechizitoriului, Debbins a făcut parte din trupele americane ce au îndeplinit misiuni în Germania şi, ulterior, în Azerbaidjan. Ultimul său contact cu ruşii datează din 2011. "Debbins şi-a încălcat jurământul de soldat, a trădat forţele speciale şi a primejduit securitatea ţării noastre" – a conchis ministrul adjunct al Justiţiei, John Demers, care a adăugat că acest caz reflectă ameninţarea pe care o reprezintă serviciile ruseşti de informaţii pentru militarii americani. Anterior, și Bulgaria a expulzat doi diplomați ruși, după descoperirea unei rețele de spionaj militar la Sofia. În august 2020, a fost descoperit un ofițer francez, la post într-o bază NATO, care le-ar fi furnizat serviciilor secrete rusești informații ultrasensibile.
