Uniunea Europeană va adopta noi sancțiuni economice împotriva regimului autoritar de la Minsk

Uniunea Europeană va adopta noi sancțiuni economice împotriva regimului autoritar din Belarus, pentru a sancționa, astfel, încălcarea constantă a drepturilor omului, precum și recenta deturnare de către agenții Minskului a unui avion civil – au anunțat surse diplomatice comunitare, citate de agențiile internaționale de presă. Acestea adaugă că miniștrii de Externe ai celor 27 de țări membre, care se vor reuni, luni,  în Luxemburg, sunt așteptați să-și dea acordul asupra restricțiilor privind exporturile belaruse de potasiu, tabac, petrol și produse petrochimice. Toate, spun sursele de la Bruxelles, vor afecta veniturile dictaturii de la Minsk. Anterior, zeci de exponenți ai acesteia au fost incluși pe o nouă listă de sancțiuni de către statele membre ale Uniunii.  Lista, care cuprinde 78 de personaje și șapte entități belaruse, urmează să fie aprobată, tot luni, de Consiliul miniștrilor de Externe, iar sancțiunile vor deveni efective odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii. Peste 200 de oameni ai președintelui Aleksandr Lukașenko figurează, deja, pe lista neagră a Bruxellesului, întocmită între 2004 şi 2015. În mai, europenii au decis să interzică spaţiul european şi aeroporturile blocului comunitar pentru avioanele din Belarus şi au recomandat companiilor lor aeriene să evite spaţiul aerian belarus. Aproape două mii de curse comerciale survolau, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, operera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Totul a fost decis după ceea ce mulţi numesc actul de terorism de stat sau de piraterie aeriană comis pe 23 mai, când agenți belaruși au deturnat un avion civil  și l-au obligat să aterizeze la Minsk, pentru a captura un opozant aflat la bord.  Ei au lansat întâi o falsă alarmă cu bombă la bordul cursei lowcost Ryanair care zbura din Grecia, de la Atena, în Lituania, la Vilnius, și care, escortată de un avion militar belarus  MiG-29, a aterizat pe un aeroport din fosta republică sovietică. Acolo a fost arestat jurnalistul Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția  NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat. După ce fost reținut șapte ore la sol în Belarus, avionul Ryanair și majoritatea pasagerilor aflați la bord au putut, în cele din urmă, pleca în Lituania vecină. Preşedintele Lukaşenko a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând la Minsk avionul civil. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici, aflat la bordul aeronavei deturnate şi arestat, împreună cu partenera sa, imediat după aterizare, e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Alături de Statele Unite, Marea Britanie sau Canada, Uniunea Europeană a reacţionat sever la frauda electorală şi la represiunea dezlănţuită contra contestatarilor lui Lukaşenko, care au protestat în stradă luni în şir. Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică. Aceasta vizează represiunea poliţienească sălbatică, ce s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului. Lukaşenko a pretins că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.