DEZINFORMARE: NATO nu-și va apăra membrii în cazul unui conflict cu Rusia

NARAȚIUNE: NATO nu este un partener de încredere și nu le va asigura securitatea nici propriilor membri în cazul unui atac din partea Rusiei.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este considerată cea mai vulnerabilă țară din regiune în condițiile unui potențial conflict armat. Cu un teritoriu mic și o armată subfinanțată, aceasta se mai confruntă și cu un conflict separatist în regiunea de est, care este condusă de un regim pro-moscovit, susținut de Kremlin și unde sunt amplasate trupe militare și muniție ruse.

Apropierea Republicii Moldova de UE a fost privită critic de Moscova și de politicieni pro-ruși de la Chișinău, care, în special în ultimul timp, vin și cu mesaje alarmiste despre posibilitatea aderării Republicii Moldova la NATO, sau a utilizării teritoriului acesteia de către NATO.

Narațiunile despre pregătirea Republicii Moldova pentru un război împotriva Rusiei, implicarea acesteia în conflicte militare, utilizarea infrastructurii de către NATO pentru a susține Ucraina în războiul cu Rusia s-au întețit în ultima perioadă de timp, scopul fiind de a alimenta temerile cetățenilor și atitudinea negativă față de NATO.

OBIECTIV: Să prezinte NATO ca o alianță slabă, care nu este în stare să-și apere propriii membri, sugerând, concomitent, că Rusia este (mult mai) puternică din punct de vedere militar.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: De la începutul războiului din Ucraina a fost realizat un singur sondaj în care cetățenii au fost întrebați și despre opțiunea aderării la NATO. Aproape 22% au declarat că ar vota pentru aderarea la NATO, în cazul unui referendum. Numărul acestora este în scădere față de vara anului trecut, când o treime ar fi optat pentru. Scăderea intenției de vot pentru aderarea la NATO s-a produs însă treptat, începând cu luna august 2021, și are legătură mai degrabă cu reducerea încrederii în guvernarea pro-europenilor de la Partidul Acțiune și Solidaritate, veniți la putere după alegerile din iulie 2021. O dovadă în acest sens este că încrederea în NATO a crescut și anterior odată cu alegerile câștigate de partide/politicieni de centru-dreapta.

NATO nu „a lăsat de izbeliște Ucraina”, pentru că nu avea nicio obligație față de aceasta, țara nefiind membră a Alianței. Înainte de a lansa invazia la scară largă a Ucrainei, Rusia a cerut garanții că această țară nu va fi primită în NATO, tocmai pentru că știe că, odată primită în Alianță, Ucraina ar fi protejată. Chiar faptul că Rusia a decis să atace Ucraina, dar nu state mai mici precum cele Baltice, este o demonstrație clară a faptului că NATO reprezintă garanția securității membrilor săi, în condițiile în care Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic stipulează că un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor.

NATO a suplimentat trupele și capacitatea de apărare ale statelor din flancul său estic, în special în România, Polonia și Țările Baltice. Lideri ai organizației, inclusiv vicepreședintele SUA, Kamala Harris, la București, au dat asigurări că NATO va apăra fiecare membru al său.

În sfârșit, deși NATO a refuzat cererea Ucrainei de a asigura o zonă de excludere aeriană, pentru că vrea să evite un conflict cu Federația Rusă, Alianță și-a exprimat solidaritatea cu Kievul și numeroase state membre i-au livrat acestuia muniții și echipamente în valoare de miliarde de euro.

SÂMBURE DE ADEVĂR: NATO nu s-a implicat în războiul provocat de Rusia împotriva Ucrainei.