Donații
Veridica.md
Apropierea Republicii Moldova de UE și guvernările pro-europene au avut un impact negativ asupra economiei Republicii Moldova, scrie presa rusă de propagandă, care menționează creșterea prețurilor, a nivelului de sărăcie și ratei șomajului. În realitate, deși Republica Moldova rămâne una din cele mai sărace țări europene, economia și nivelul de trai au crescut în ultimul deceniu.
ȘTIRE: „În ultimii ani viața moldovenilor nu s-a îmbunătățit, dar mai degrabă invers. Au crescut prețurile, inflația, a crescut rata șomajului, a crescut numărul de migranți din țară. A scăzut nivelul de trai, s-a redus producția proprie, care nu a rezistat concurenței din UE.
În 2014, pe fundalul luptelor din sud-estul Ucrainei și reunificarea Crimeei cu Rusia, UE i-a „dăruit” Moldovei în avans regimul liberalizat de vize, dar asta doar a sporit tempoul migrației spre Vest a populației apte de muncă.”
NARAȚIUNI: 1.Guvernările pro-europene de la Chișinău au sărăcit populația. 2. Apropierea Republicii Moldova de UE este în detrimentul cetățenilor și al economiei, provoacă creșterea prețurilor și falimentarea producătorilor autohtoni.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova a devenit, în iunie 2022, țară candidată la aderare la UE, iar săptămâna trecută Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să înceapă negocierile de aderare. Începând cu 2009, țara a fost condusă, cu mici intermitențe, de guverne de coaliție declarat pro-europene, marcate însă de conflicte între partenerii de guvernare și corupție. În 2020 pro-europeana Maia Sandu l-a învins la alegerile prezidențiale pe președintele pro-rus în exercițiu, Igor Dodon, iar în 2021, formațiunea sa a obținut o majoritate confortabilă la alegerile parlamentare.
Noua guvernare a anunțat o amplă campanie de reformare a justiției și a economiei, dar s-a confruntat de la bun început cu o inflație în creștere din cauza pandemiei, apoi cu o amplă criză de securitate, economică și energetică în urma invaziei ruse în Ucraina.
Guvernarea acuză magistrații, dar și un grup de politicieni oligarhi că blochează reformele în sector, iar crizele suprapuse au provocat nemulțumiri sociale. Cu toate acestea, Maia Sandu și guvernul se bucură de o încredere calificată de mulți experți drept „fără precedent” din partea Bruxelles-ului și a altor parteneri occidentali, care sprijină financiar Republica Moldova.
Maia Sandu a anunțat convocarea unei Mari Adunări Naționale la 21 mai pentru susținerea parcursului european al țării.
OBIECTIV: Să alimenteze nemulțumirile față de guvernarea pro-europeană, să crească nivelul de euroscepticism.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Inflația în Republica Moldova a crescut an de an începând cu 1991, atât în perioadele în care a fost condusă de guvernări pro-ruse, de stânga, și în cele în care la putere a fost dreapta politică. Este adevărat că în 2022 a fost înregistrată o inflație de 30%, dar asta pe fundalul războiului care a afectat grav economia Republicii Moldova, în condițiile în care resursele energetice din Rusia s-au scumpit și s-au redus, accesul la importanta piață ucraineană a fost puternic afectat, iar sistemul feroviar al Ucrainei nu a mai putut fi folosit pentru tranzit ca înainte.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, cea mai mare inflație în Republica Moldova s-a înregistrat în anii 1992-1993, după declanșarea războiului de pe Nistru (în care s-a implicat și Rusia) - 1800-2800%. În 1999, odată cu criza economică din Rusia, în perioada în care economia Moldovei era extrem de conectată cu cea rusă, inflația anuală a fost de peste 40%.
Datele statistice relevă că rata șomajului a fost de 7-8% anual, la începutul anilor 2000, atunci când țara era guvernată de Partidul Comuniștilor, iar în ultimii ani a ajuns la 3-4%. Oricum, în Republica Moldova rata șomajului nu ar trebui luată ca un indicator al bunăstării națiunii sau a economiei. Aceasta este scăzută pe de o parte pentru că o bună parte a forței de muncă este plecată peste hotare, iar pe de alta, pentru că mulți cetățeni lucrează la negru.
Nu este clar ce a avut în vedere autorul prin scăderea nivelului de trai. Statisticile arată că veniturile medii ale populației erau în 2022 de cinci ori mai mari decât în 2006. Este adevărat că aceste cifre nu sunt raportate la rata inflației și la cursul de schimb, însă corelate cu cele care se referă la consumul de produse alimentare sugerează că moldovenii nu o duc mai greu și se alimentează mai sănătos. Astfel, consumul de carne pe cap de locuitor a crescut cu 50% în 2021 față de 2006, de pește și produse din pește - cu aproximativ 75%, de produse lactate cu aproape 30%, consumul de legume și fructe a crescut de peste două ori, în schimb a scăzut consumul de cartofi și de panificație.
Datele statistice mai relevă că indicele sărăciei absolute a scăzut de la 29,5% în 2014 (cele mai vechi date), la 24,5% în 2021.
Volumul producției agricole a oscilat mereu în ultimii 30 de ani, mai degrabă din cauza condițiilor meteo, decât de concurența produselor din UE. Producția industria per general a crescut începând cu anii 2000. În 2022 acesta a crescut cu aproximativ 45% față de 2010. Din 2014 (când a intrat în vigoare Acordul de Liber schimb cu UE), până în 2021, importurile moldovenești de pe piața comunitară au crescut cu aproape 600 de milioane de dolari, sau cu aproximativ 20%, în timp ce exporturile au crescut cu aproape 700 de milioane de dolari, sau cu 45%. În această perioadă, balanța comercială negativă a scăzut cu aproximativ 100 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă că producătorii moldoveni și economia, per general, au avut de câștigat..
Cele mai mari valuri de migranți moldoveni au fost înregistrate la începutul anilor 2000. Nu există cifre oficiale nici în prezent, dar regimul liberalizat de vize nu le permite moldovenilor să muncească în UE și în Spațiul Schengen decât în baza unor acorduri bilaterale adiționale. Republica Moldova a obținut regimul liberalizat de vize la 28 aprilie 2014, după ce a parafat Acordul de asociere cu UE și a îndeplinit o serie de condiționalități.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Republica Moldova este considerată una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar sărăcia și nivelul scăzut de trai reprezintă o problemă, practic, de la obținerea independenței.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
