Suma nu include și cheltuielile logistice și tehnice aferente acestui proces.
Procurorii anticorupție români au lucrat în coordonare cu autorităţi judiciare din Republica Moldova.
Șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, condamnă, din nou, ceea ce numește războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.
Premierul Natalia Gavrilița susține că aceștia aveau lefuri mai mici decât secretarii de stat și șefii de direcții.
Peste opt mii au venit doar joi.
Oamenii forte ai politicii din Rusia, Belarus, China și Ungaria inspiră cea mai puțină încredere.
Acesta se acordă pentru o perioadă de cinci zile de la momentul intrării în ţară.
„Guvernele noastre au lucrat îndeaproape pentru diminuarea impactului devastator al războiului declanșat de către Rusia” în Ucraina vecină – spune liderul de la Casa Albă, Joe Biden.
Și președinta Maia Sandu spune că România e „umărul pe care ne putem baza când ne este greu”.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
El afirmă că, după invadarea Ucrainei vecine de către trupele Moscovei, aceasta s-a adaptat rapid la noua realitate, acţionând ca o veritabilă diplomaţie de război.
Comuniştii şi socialiştii acuză guvernarea pro-occidentală că încalcă normele democratice.
Încă de la începutul invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, Rogozin, care a fost și ambasador al Rusiei la NATO, s-a exersat în declaraţii războinice faţă de Occident.
Bugetul Apărării se majorează cu 70% în 2023.
„Ce va urma (…), intențiile lor în raport cu Chișinăul, putem discuta, dar acesta este un risc real și foarte înalt" - a declarat directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.
Ucraina vinde energie electrică Republicii Moldova, iar conducerea țării se îmbogățește în timp ce ucrainenii stau în frig și întuneric, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, Kievul a întrerupt exporturile la 11 octombrie, după prima fază a atacurilor cu rachete, iar Republica Moldova este sprijinită în această criză de România.
În situația în care împotriva Republicii Moldova „se desfășoară nu doar un război energetic, ci și unul informațional, avem responsabilitatea și chiar obligația de a ne proteja cetățenii” și statul – afirmă premierul Natalia Gavriliță.
Ministrul Anatolie Nosatîi spune că amenințările de securitate de ordin extern sunt generate, în primul rând, de războiul de pe teritoriul Ucrainei vecine.
În octombrie, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să acorde statul de candidată acestei țări cu 3,5 milioane de locuitori, afectată de sărăcie și instabilitate politică și care se confruntă cu amenințări secesioniste.
Ea crede că, în prezent, nu există o amenințare militară, ținând cont de evoluția războiului pe care-l poartă Rusia împotriva Ucrainei.
El spune că anexarea Crimeii și războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina au schimbat abordarea față de sistemul național de apărare și au determinat aprofundarea cooperării cu NATO.
Acestea afectează și Republica Moldova – subliniază ministerul de Externe.
„Este iubită pentru lumină, în perioada în care rachetele rusești aduc întunericul” - a declarat șefa statului, ea însăși cetățean român.
„Această apartenență formală la spațiul fostei Uniuni Sovietice semnalează o anumită încărcătură simbolică, care displace multor concetățeni de-ai noștri” – afirmă ministrului de Externe, Nicu Popescu.
Partidele politice din România nu au reușit să-și contureze bine un program sau o strategie pentru a face politică și în Republica Moldova, dar sunt interesate de voturile de acolo, în condițiile în care se estimează că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români în acte, ceea ce reprezintă un bazin electoral semnificativ. Patru partide parlamentare de la București se bat, în prezent, pentru voturile basarabenilor: PSD, PNL, USR și AUR. Veridica a vrut să afle cum se poziționează aceste partide înaintea alegerilor locale din 2023 din Republica Moldova, dar mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024 din România.
Puterea de la Chișinău vrea să forțeze intrarea Republicii Moldova în NATO și în acest scop încearcă să reducă la tăcere opoziția prin dosare penale, potrivit presei afiliate Kremlinului. Aceasta mai scrie și că invitarea Republicii Moldova la reuniunea NATO de la București reprezintă o încălcare a statutului de neutralitate al acesteia și o confirmare a în plus că această țară este deja „cu un picior” în NATO.
Bombardarea de către Moscova a infrastructurii civile ucrainene a lăsat fără electricitate majoritatea localităților din Republica Moldova.
El a precizat că, din cauza bombardamentelor rusești din Ucraina, Chișinăul nu a mai putut importa electricitate din această țară și că, începând cu 14 octombrie, România îi asigură 80-90% din necesar.
Republica Moldova vrea să îi dea Ucrainei Transnistria în schimbul unei părți a regiunii Odessa, iar Kievul ar putea, în acest fel, să captureze depozitul de muniție pe care Rusia îl are în Transnistria, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa rusă. În realitate nu s-a pus problema unui astfel de transfer de teritorii, iar în ceea ce privește depozitul, Republica Moldova cere cu insistență, de zeci de ani, ca muniția să fie transferată în Rusia iar militarii care o păzesc, retrași de pe teritoriul său.
Motivul este deconectarea energiei electrice pe partea ucraineană.
Organizaţia USR din Chişinău are circa 20 de membri.
