În Georgia a început unul dintre cele mai răsunătoare procese din ultimii ani: în dosarul așa-zisului „sabotaj de stat”, opt cunoscuți politicieni din opoziție sunt acuzați de infracțiuni grave împotriva statului, precum cooperare cu guverne străine în detrimentul intereselor naționale, asistență în impunerea sancțiunilor împotriva cetățenilor georgieni și tentative de destabilizare după alegerile parlamentare din 2024.
Opoziția a denunțat cazul ca fiind motivat politic și susține că este vorba de o tentativă de a suprima disidența. Procesul are loc pe fondul unei crize politice prelungite în Georgia, al disputelor privind rezultatele alegerilor și al unui conflict tot mai intens între guvern și forțele de opoziție.
Dosarul „Sabotajul”
Procuratura Generală a Georgiei a lansat o anchetă în așa-zisul „dosar de sabotaj” în toamna anului 2025. Pe 6 noiembrie, procuratura a anunțat oficial investigarea unui caz penal ce implică infracțiuni împotriva statului. Potrivit anchetei, liderii opoziției au participat la activități îndreptate împotriva intereselor de stat ale Georgiei. Acuzațiile includ cooperarea cu guverne străine, transmiterea către acestea a unor informații care ar putea aduce prejudicii securității naționale, precum și participarea la acțiuni care au dus la introducerea sancțiunilor împotriva cetățenilor georgieni.
Procuratura susține că inculpații „au furnizat altor state informații despre securitatea țării, importul de produse petroliere și alte aspecte în detrimentul intereselor de stat ale Georgiei”.
Conform anchetatorilor, tocmai ca urmare a acestor acțiuni, mai multe țări au impus sancțiuni unilaterale împotriva a aproximativ 300 de cetățeni ai Georgiei, printre aceștia numărându-se personalități politice, oficiali publici și oameni de afaceri.
În plus, procuratura a făcut conexiunea între acțiunile inculpaților și evenimentele politice care au urmat alegerilor parlamentare din 2024.
Potrivit anchetatorilor, liderii opoziției „au avut ca scop radicalizarea procesului electoral”, contestând public rezultatele oficiale ale scrutinului, organizând proteste stradale și lansând apeluri împotriva guvernului.
Opt reprezentanți cunoscuți ai opoziției georgiene au fost inculpați în acest dosar. Printre aceștia se numără:
- al treilea președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili
- liderul partidului „Strategia Aghmashenebeli”, Giorgi Vashadze
- liderii „Coaliției pentru schimbare” - Nika Gvaramia, Nika Melia, Zurab Japaridze și Elene Khoshtaria
- liderii coaliției „Lelo - Georgia Puternică”, Mamuka Khazaradze și Badri Japaridze
Cei opt reprezintă forțe politice diferite, însă în ultimii ani au exprimat adesea critici coordonate la adresa partidului de guvernământ „Visul Georgian”.
În cazul mai multor acuzați au fost aplicate măsuri preventive sub formă de cauțiune. Astfel, lui Zurab Japaridze i s-a stabilit o cauțiune în valoare de 30.000 lari (aproximativ 11.000 dolari). Politicianul a precizat că intenționează să o plătească. Aceeași sumă a fost stabilită de Tribunalul din Tbilisi și în cazul liderului partidului „Strategia Aghmashenebeli”, Giorgi Vashadze.
Unuia dintre liderii coaliției de opoziție „Pentru schimbare”, Nika Gvaramia, i s-a stabilit, de asemenea, o cauțiune de 30.000 lari. Trebuie remarcat faptul că Gvaramia fusese eliberat din închisoare cu doar două săptămâni înainte (pe 12 februarie) după ce a ispășit o pedeapsă într-un alt dosar legat de neprezentarea sa la o întâlnire a unei comisii conduse de fostul ministru al justiției, Tea Tsulukiani.
Acuzații care pot atrage sentințe de până la 15 ani de închisoare
Acuzațiile pe care procurorii le aduc inculpaților din acest dosar se bazează pe mai multe articole din Codul Penal al Georgiei.
Mihail Saakașvili a fost acuzat de instigare la schimbarea violentă a ordinii constituționale sau la răsturnarea puterii de stat (Articolul 317 din Codul Penal). Potrivit acestui articol, el riscă până la trei ani de închisoare.
Acuzații mai grave au fost aduse celorlalți inculpați. Zurab Japaridze și Giorgi Vashadze sunt acuzați de sabotaj și de facilitatea de activități ostile ale unui stat străin (Articolului 318, partea 1, și Articolul 319 din Codul Penal). Conform acestor articole, fiecare dintre ei riscă pedepse de la șapte până la cincisprezece ani de închisoare.
Elene Khoshtaria se confruntă cu aceleași acuzații, precum și cu o acuzație suplimentară de furnizare de mijloace materiale pentru comiterea unei infracțiuni (Articolul 321, partea 1 din Codul Penal). Pedeapsa maximă pentru capetele de acuzare cumulate este de până la cincisprezece ani de închisoare.
Nika Gvaramia, Nika Melia, Mamuka Khazaradze și Badri Japaridze sunt acuzați în baza articolului privind sabotajul (Articolul 318, partea 1 din Codul Penal).
Prima înfățișare în camera preliminară în acest proces a avut loc pe 10 februarie la Tribunalul din Tbilisi.
Mihail Saakașvili, Nika Gvaramia, Giorgi Vashadze, Zurab Japaridze și Badri Japaridze au fost prezenți la audiere. Mamuka Khazaradze a fost absent, deoarece se află în prezent în străinătate. Nika Melia și Elene Khoshtaria, de asemenea, nu s-au prezentat în sala de judecată. Avocații lor au informat autoritățile judiciare că politicienii consideră procesul o „farsă politică” și refuză să participe la audieri.
După încheierea procedurilor din camera preliminară, instanța a validat întregul probatoriu al procuraturii și a trimis dosarul spre judecare pe fond.
Potrivit reprezentanților procuraturii, dosarul conține peste patruzeci de volume de materiale și include mărturiile a sute de martori. Anchetatorii susțin că, pe parcursul procesului, fiecare probă va fi atribuită punctual fiecărui inculpat în parte.
Pe 23 februarie, Tribunalul din Tbilisi a început judecarea dosarului pe fond.
Opoziția reclamă nereguli
Avocații acuzaților spun că ancheta e motivată politic și susțin că baza probatorie a procuratorii este extrem de slabă.
Potrivit avocaților și inculpaților înșiși, materialele voluminoase de la dosar nu conțin nicio probă directă care să ateste că politicienii de opoziție au instigat la violențe sau au încercat să organizeze o lovitură de stat. La termenul de judecată, inculpații au refuzat să își recunoască vinovăția.
Unul dintre liderii opoziției, Nika Gvaramia, a declarat că acuzațiile nu conțin, de fapt, o descriere a vreunor infracțiuni specifice.
„Toți liderii politici importanți sunt în boxa acuzaților și nimeni nu știe de ce suntem acuzați; știm doar articolul, nu știm la ce acțiuni anume se referă. Vom depune din nou o moțiune pentru deschiderea audierii”.
Conform declarațiilor sale, exercitarea dreptului la apărare este practic imposibilă din cauza lipsei de claritate și specificitate a capetelor de acuzare. Gvaramia mai susține că acțiunile opoziției nu ar fi putut duce la sancțiuni împotriva țării.
„Niciun politician georgian nu a făcut demersuri pentru introducerea de sancțiuni împotriva Georgiei. Dacă impunerea sancțiunilor împotriva lui Ivanișvili este echivalentă cu impunerea sancțiunilor împotriva Georgiei, atunci oricine spune acest lucru recunoaște că Ivanișvili conduce această țară, un fapt neconstituțional”.
Ceilalți inculpați din dosar resping, de asemenea, acuzațiile. Liderul partidului „Strategia Aghmashenebeli”, Giorgi Vashadze, a declarat că acest dosar este strâns legat de criza politică din ultimii ani și de problema integrării europene a Georgiei.
„Procuratura ne acuză de infracțiuni care nu există din cauza cooperării cu alte țări. În rechizitoriu, procuratura prezintă în mod fals circumstanțele a ceea ce s-a întâmplat. Unde a început criza politică? Noi am cerut guvernului să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană… Aderarea la Uniunea Europeană este prevăzută de Constituția Georgiei, este un aspect circumscris direct în Articolul 78. Datoria mea era să fac totul cu putință pentru ca Georgia să poată deveni membră a Uniunii Europene”.
Fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, a numit, de asemenea, procesul ca fiind absurd. El a făcut totodată un apel la solidaritate la nivelul opoziției.
„Trebuie să recunoaștem absurditatea pe care o trăim. Prin urmare, pe primul loc acum este țara. Orice partid, orice ambiții personale, ranchiuni vechi sau certuri noi, toate acestea sunt mai puțin importante decât provocările cu care se confruntă Georgia”.
Potrivit lui Saakașvili, în cazul pronunțării verdictului de vinovăție, pedeapsa sa totală cu închisoarea ar putea ajunge la șaisprezece ani. „E mai mult decât primesc pedofilii și criminalii în serie”.
Procesul ar putea determina opoziția pro-europeană să facă front comun
Pe fondul procedurilor judiciare și al crizei politice, forțele de opoziție au anunțat crearea unei noi alianțe politice.
După luni întregi de negocieri dificile, nouă partide de opoziție au anunțat pe 2 martie formarea unei alianțe pe care ele o numesc o „alternativă democratică” la partidul de guvernământ. Inițiatorii alianței au declarat că aceasta marchează începutul unei noi ere.
Potrivit acestora, scopul principal al alianței este schimbarea guvernului și readucerea țării pe calea integrării euro-atlantice. Obiectivul strategic este mobilizarea majorității cetățenilor pentru proteste pașnice și schimbări politice ulterioare.
Alianța este construită pe trei principii fundamentale:
- „Unitate fără uniformitate” - partidele își păstrează identitatea ideologică, dar își coordonează acțiunile de protest.
- „Alternativă democratică” - deciziile sunt luate pe baza egalității între participanți.
- „Consens politic și public” - formarea unui guvern de coaliție democratică.
În declarație se mai precizează că opoziția își va continua eforturile până când prizonierii politici vor fi eliberați și vor fi organizate alegeri libere. Opoziția consideră că dosarul de sabotaj este o încercare a autorităților de a suprima adversarii politici și de a limita concurența politică. Autoritățile, în schimb, susțin că este vorba despre investigarea unor infracțiuni grave împotriva statului.
Modul în care acest proces se va desfășura rămâne o întrebare deschisă. Audierile sunt abia la început și urmează examinarea a zeci de volume de probe și mărturiile a sute de martori. Totuși, este deja clar că acest „sabotaj de stat” a devenit unul dintre episoadele-cheie ale crizei politice actuale din Georgia și ar putea afecta serios viitorul politic al țării.
