Atacarea Iranului de către Statele Unite și Israel a dus la declanșarea celui de-Al Treilea Război Mondial, potrivit unei narațiuni false care circulă intens în mediul online din România. Ea a fost promovată de europarlamentara extremistă Diana Șoșoacă, într-o postare pe TikTok care a avut 1,7 milioane de vizualizări și aproape 17 000 de redistribuiri. În realitate, conflictul este unul regional, și chiar și în acea zonă au avut loc altele care au atras mai mulți actori internaționali fără a deveni „mondiale”.
ȘTIRE: Bună dimineața, 28 februarie, ora 09:00 [...]. Din păcate, am o veste proastă, v-am spus în urmă cu câteva luni că cel de-Al Treilea Război Mondial a început, într-un mod mai ciudat, dar a început. Sunt fronturi deschise peste tot. Eh, uite că acum SUA și Israelul au atacat Iranul, a început războiul [...]. Din păcate, Iranul înseamnă începutul unui dezastru internațional, un dezastru care se va prelungi foarte mult, exact cum se prelungește dezastrul din Ucraina și care se va extinde. Acum să vedem reacțiile țărilor arabe care în general au avut ooo… n-au avut reacții de fapt și s-au abținut să răspundă Israelului și n-am înțeles de ce. Trebuie să înțelegeți că Israelul nu este un stat puternic prin sine însuși, este un stat puternic prin țările care acționează în numele său și prin țările care tac atunci când sunt atacate de acest stat.
NARAȚIUNE: SUA și Israelul au declanșat Al Treilea Război Mondial când au atacat Iranul.
OBIECTIVE: Să amplifice panica și anxietatea la cote alarmante, folosind vechi teze privind Statele Unite și Israelul în scopul obținerii de dividende politice. Să promoveze narațiunile de extrema dreaptă, în esență anti-semite, privind o influență ocultă a Israelului la nivel global. Să îi mențină vizibilitatea Dianei Șoșoacă printr-o afirmație șocantă, în condițiile în care formațiunea sa politică este net depășită în preferințele electoratului de competitorii pentru segmentul suveranist (AUR).
Războiul din Iran nu întrunește criteriile unui război mondial: confruntări între alianțe în regiuni geografice multiple, economii de război, mobilizarea populației
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Cele două războaie mondiale care au avut loc în istoria omenirii au presupus confruntări între mari alianțe, purtate pe mai multe continente, mări și oceane. Așadar, un război mondial implică o confruntare între marile puteri (ex: SUA, Rusia, China, Germania, Franța, Marea Britanie etc.) ori între sistemele de alianțe opozante (ex: NATO vs. Rusia și aliații, cum ar fi China, Coreea de Nord, Iran etc). În acest moment, Iranul nu are aliați militari sau tratate de asistență militară mutuală care să determine intervenția unor puteri terțe de partea sa. Iranul se confruntă cu Statele Unite și Israelul și a lansat atacuri în direcția altor țări din regiune și din apropierea acesteia (statele arabe din Golf, Iordania, Siria, Cipru, Turcia) care, însă, nu au ripostat. Și în cazul în care țările respective decid să se alăture coaliției americano-israeliene, tot nu se pune problema unui război mondial atât timp cât Iranul va fi singur.
Dincolo de lipsa unui sistem de alianțe, nu este întrunită nici condiția geografică pentru un război mondial, acesta fiind limitat la regiunea Orientului Mijlociu. De altfel, în această regiune au avut loc în ultimele decenii conflicte care au implicat un număr mare de actori statali, de la războaiele arabo-israeliene care au izbucnit imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, până la războaiele mai recente cu Irakul (1991, 2003), care au dus la mobilizarea unor coaliții internaționale importante; chiar și efortul împotriva Statului Islamic din urmă cu un deceniu a presupus participarea unor actori internaționali multipli, inclusiv Iranul. Niciunul din aceste războaie regionale însă nu a întrunit condițiile pentru a fi declarat război mondial.
Alte criterii „tehnice” care trebuie întrunite pentru ca un război să fie mondial este convertirea sistemelor economice într-unele care să susțină efortul militar (economii „de război”, cu o producție masivă de armament), mobilizarea unor armate puternice, dar și a populației civile în ansamblul său pentru a sprijini din spatele frontului armatele. Din nou, niciunul din aceste criterii nu este întrunit.
În sfârșit, în funcție de așezarea geografică a marilor puteri implicate apar blocade maritime, deci e afectat comerțul la nivel global și foarte probabil ordinea internațională. Or, în momentul de față, riscurile privind comerțul sunt limitate la exporturile de energie din zona Golfului, care au fost afectate, ceea ce a dus la creșteri ale prețurilor globale și reacții ale burselor. Impactul energetic este însă departe de cel avut atunci când, tot pe fundalul unui conflict regional, războiul arabo-israelian din 1973 – 1974 (în care părțile au fost sprijinite masiv, cu armament, de puteri aliate ostile uneia alteia, SUA și URSS, fără ca acestea să se și lupte între ele) exportatorii arabi de petrol au impus un embargo. Sursele de energie s-au diversificat mult față de 1974; în plus, comerțul global în ansamblul său nu este afectat în acest moment.
După 1945, arsenalele nucleare au descurajat escaladarea până la un război mondial
CONTEXT: Ideea declanșării unui război mondial a fost vehiculată în repetate rânduri după 1945, iar în ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina, propaganda rusă a reluat-o insistent, încercând să producă panică în rândul societăților occidentale pentru a submina sprijinul pentru Kiev. În ultimii 80 de ani, la nivel global au fost nenumărate momente de tensiune între marile puteri, dar nu s-a ajuns la confruntare directă din cauza unui factor care nu exista înainte de 1945: armamentul nuclear și amenințarea distrugerii reciproce în cazul utilizării acestuia.
Războiul mondial a fost evitat chiar și în condițiile de competiție și conflict indirect la nivel global, care încă sunt în desfășurare. Cel mai bun exemplu de conflict global este Războiul Rece în care URSS și SUA duceau un conflict „înghețat”, adică fără o confruntare directă a armelor, această confruntare nu era „fierbinte”, de unde și numele războiului „rece”, ci ea se purta prin intermediari (vezi Coreea, Vietnam, Afganistan etc).
În lumea bipolară de după cel de-Al Doilea Război Mondial, conflictele au mocnit, izbucnit sau au fost duse prin intermediari până la căderea URSS și apariția Rusiei.
Deci exista o competiție militară, ideologică și economică, dar marile puteri nu s-au confruntat niciodată direct. Să nu uităm de criza rachetelor cubaneze care a adus lumea în pragul declanșării războiului nuclear, cel mai tensionat moment din Războiul Rece, departe de ceea ce trăim astăzi, când Rusia nu are nici măcar o reacție după 5 zile de când principalul său aliat din Orientul Mijlociu a fost atacat.
Riscul de război mondial vine, mai degrabă, ca urmare a agresiunii ruse în Ucraina
Invadarea Ucrainei la scară largă, în februarie 2022, a fost momentul definitoriu și declanșator al discuțiilor despre primul război major în Europa după Al Doilea Război Mondial sau despre escaladarea conflictului într-un război mondial.
Atacul neprovocat, retorica dictatorului Vladimir Putin și a acoliților săi despre Ucraina „care nu există” și despre eliberarea poporului rus din Ucraina a amintit izbitor de retorica nazistă a lui Adolf Hitler atunci când a invadat Cehoslovacia, în virtutea „dreptului la autodeterminare” sau pentru a „proteja” germanii din regiunea Sudeților.
Mai mult, atunci s-a vorbit despre prima dată după decenii despre un eventual atac al unui stat NATO, fapt care ar fi implicat atragerea întregii alianțe nord-atlantice în conflict (invocarea articolului 5) și l-ar fi adus mai aproape de definiția unui război mondial sau, cel mai probabil, chiar l-ar fi transformat într-o conflagrație mondială (sistem de alianțe în conflict, mai multe mari puteri implicate, mobilizarea economică și militară globală etc).
De notat că Diana Șoșoacă, promotoare a unui discurs anti-ucrainean și filo-rus, nu a exprimat vreodată îngrijorări că Rusia ar putea forța declanșarea unui război mondial prin campania sa de cucerire de tip imperial, tipică marilor puteri în ambele conflagranții mondiale din secolul XX.
Prin inducerea panicii, Diana Șoșoacă exploatează conflictul economic și social complicat din România
Contextul din România în care este rostogolită această afirmație panicardă conform căreia a început Al Treilea Război Mondial este dificil, dacă nu critic, și include mai multe crize, la capătul cărora este posibil ca polul extremist să ajungă într-o formulă de guvernare:
- Politică: Viitorul actualului Guvern este pus sub semnul întrebării din cauza tensiunilor din coaliție, iar unul dintre scenariile foarte posibile este o viitoare guvernare cu un partid extremist care ar ajunge astfel în cele mai înalte funcții de decizie din România;
- Economică: Tarife, taxe, facturi mai mari cauzate de măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan pentru a reduce cel mai mare deficit al României din UE, cauzat de fosta guvernare;
- Administrativă: Bugetul național este blocat, la fel ca reforma administrației și alte reforme din sistemul public de stat, din cauza tensiunilor din coaliția de guvernare;
- Justiție: Reforma pensiilor magistraților, dar și anulările în fluviu ale condamnărilor definitive ale marilor infractori ori cazurile care trenează în birourile magistraților până la prescripție au adâncit prăpastia și animozitățile dintre societate și tagma judecătorilor și a procurorilor, fapt care a dus la scăderea încredere în sistemul de Justiție;
- Alte crize: Care contribuie și adâncesc tensiunile din societate, consolidează polul politic extremist, melancolia după regimurile totalitare și, în general, apropie electoratul de partidele și liderii de facto pro-ruși.
Verifică sursele:
