Veridica urmărește războiul din Ucraina și toate implicațiile sale locale, regionale și internaționale. Încă de la începutul invaziei la scară largă, echipa Veridica a realizat știri, analize, editoriale, materiale video și a demontat sute de fake news, dezinformări și materiale de propagandă legate de războiul din Ucraina. Veridica urmărește situația de pe front, principalele bătălii ale războiului, declarațiile liderilor politici și militari, informațiile legate de crimele de război cum ar fi cele de la Bucea, Herson și Izium. Sunt reflectate, totodată, inițiativele internaționale de sprijinire a Ucrainei, inclusiv cele privind livrările de armament occidental și transferul de expertiză în domeniu. Eforturile diplomatice, economice, politice și umanitare menite să reducă din impactul conflictului asupra populației civile sunt reflecate, de asemenea, în materialele realizate de echipa Veridica. Printre crizele legate de război care sunt monitorizate constant de echipa regională de colaboratori Veridica sunt cea a refugiaților și cea a energiei. Impactul campaniilor de dezinformare cu privire la războiul din Ucraina, divizarea opiniei publice în țări ex-sovietice și din Europa Centrală și de Est sunt monitorizate în permanență și apar cu regularitate în editorialele și analizele realizate de echipa regională a Veridica. Echipa regională a Veridica urmărește impactul războiului în țări ca Republica Moldova, România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Letonia, Estonia, Belarus și Georgia.
Guvernul de la București a adoptat o hotărâre care prevede că vor beneficia de protecţie temporară pe teritoriul României străinii şi apatrizii care îşi aveau reşedinţa legală în Ucraina şi care nu se pot întoarce în condiţii sigure şi stabile în ţara de origine.
„La Nürnberg, i-am tras la răspundere pe criminalii de război nazişti. Acum, după opt decenii, trebuie să ne asigurăm că va exista o zi a judecăţii şi pentru Putin” – a subliniat fostul prim-ministru britanic Gordon Brown.
Ucraina și Statele Unite sunt îngrijorate de un posibil ajutor militar pe care China l-ar putea acorda Rusiei sau de faptul că Beijingul susţine Moscova să evite sancțiunile occidentale.
În pofida concordiei sârbo-ruse, ea a fost aplaudată de public când a fluturat drapelul albastru-galben al ţării sale, pe care l-a pus apoi în jurul umerilor.
Războiul din Ucraina a împins în plan secund principala amenințare cu care se confruntă umanitatea: schimbările climatice. Pe de altă parte, a devenit clar că trebuie eliminată dependența energetică față de Rusia, ceea ce ar putea duce la accelerarea eforturilor de a se trece la energii alternative.
Rusia încearcă să justifice și să cosmetizeze invadarea Ucrainei printr-o propagandă agresivă, în care sunt reluate multe teze și idei prezente de ani de zile în dezinformările și discursul oficial al Moscovei. Printre acestea, obsesia pentru „naziști” inexistenți, catalogarea celor care se opun politicilor Kremlinului drept „trădători” și denunțarea unei-așa zise „ideologii” LGBTQ.
Propaganda rusă continuă să încerce să justifice invadarea Ucrainei și bombardarea obiectivelor civile, inclusiv școli și spitale. Potrivit unei narațiuni recente, era iminent un atac ucrainean asupra Donbassului, iar Kievul își masca intențiile dislocând militari în școli și spitale.
Într-o convorbire la telefon cu Olaf Scholz – cancelarul german –, Vladimir Putin a susținut că solicitările Ucrainei sunt „nerealiste”
„În mare parte, succesul armatei ucrainene se datorează şi antrenamentului şi modului în care NATO i-a ajutat să se transforme într-o armată mult mai capabilă, mai performantă decât ceea ce vedem că este armata Federaţiei Ruse” – a mai spus Mircea Geoană.
Anterior, Rusia a fost admonestată de mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate din cauza iniţiativei sale pentru un text umanitar care „condamna atacurile asupra civililor” şi cerea protecţia lor pentru a le garanta plecarea din oraşele ucrainene.
Ucrainenii se pot înregistra oficial la municipalitățile poloneze în care se află, pentru a beneficia în special de acces la serviciile de sănătate și pentru a oferi școlarizare temporară copiilor lor.
Într-un moment în care experții militari spun că invazia trupelor ruse în Ucraina s-a împotmolit, din cauza rezistenței trupelor Kievului și a lipsei de motivație a soldaților ruși, președintele Vladimir Putin a reluat argumentele folosite în momentul declanșării atacului, pe 24 februarie.
Și Bulgaria a anunţat că a declarat 10 diplomaţi ruşi personae non gratae şi le-a acordat un termen 72 de ore să părăsească ţara.
Regimul comunist chinez s-a ferit să condamne politica Rusiei și nu i-a cerut să-și retragă trupele din Ucraina.
O parte importantă a populației Ucrainei are legături strânse cu Rusia și vrea relații bune cu aceasta, afirmă propaganda rusă care susține și că rusofonii sunt folosiți de naționaliștii ucraineni ca scuturi umane.
Ei sunt nemulțumiți inclusiv de referirea la agresiunea militară împotriva Republicii Moldova și la ocuparea Transnistriei.
La Varșovia, ministrul britanic al Apărării Ben Wallace anunță că țara sa îşi va desfăşura sistemul de apărare antiaeriană ultramodern Sky Sabre în Polonia, membrii NATO urmărind și să consolideze securitatea pe flancul estic al organizaţiei.
De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, cinci jurnalişti – trei ucraineni, un franco-irlandez şi un american – au fost ucişi, conform datelor oficiale.
Este o provocare în special pentru ţările care se află în prima linie – afirmă ministrul francez al Educației; Polonia, Bulgaria sau România "sunt în situaţia în care trebuie să primească foarte mulţi copii şi, prin urmare, au nevoie în mod special de ajutorul Comisiei Europene".
Panama afirmă că are cea mai mare flotă comercială din lume, cu circa opt mii de nave sub pavilionul său, ceea ce reprezintă 17% din totalul mondial.
Medvedev e cotat drept unul dintre cele mai docile personaje din anturajul actualului președinte, Vladimir Putin.
Iar Serviciul Militar britanic de Informaţii susține că invazia rusă este în mare parte oprită pe toate fronturile.
La o zi după discursul video susţinut în faţa Congresului american, liderul ucrainean şi-a reluat apelul adresat Germaniei de a trimite ajutor militar suplimentar în Ucraina.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Ucraina răspunde la propaganda rusă cu propriile narative, menite să încurajeze propria populație și să demoralizeze adversarul. Până acum, Kievul și ucrainenii – pentru că la acest efort participă și jurnaliști și cetățeni obișnuiți – par să câștige confruntarea informațională.
Armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare și un elicopter ale Forțelor Armate Române în Dobrogea, după ce le-a confundat cu cele ale armatei ruse. Știrea falsă este promovată de publicații și personaje – unele asociate cu extrema dreaptă – care de-a lungul timpului au publicat dezinformări, fake-news și narațiuni similare cu cele ale Rusiei.
Iar Guvernul Statelor Unite acordă un ajutor umanitar suplimentar de 186 de milioane pentru refugiaţii ucraineni
Atât problema garanţiilor de protecţie a Ucrainei din partea ţărilor occidentale, cât şi viitorul statut al teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia în 2014 şi ulterior reprezintă obstacole importante în desfăşurarea discuţiilor.
Dacă le achită în ruble, riscă să fie declarată în incapacitate de plată, o premieră după 1918, când fondatorul regimului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, a refuzat, pur și simplu, să mai plătească datoriile statului rus.
La reuniunea extraordinară a celor 30 de miniştri ai Apărării din NATO, la care participă şi americanul Lloyd Austin, vor fi analizate și măsurile cu caracter imediat pe care Alianţa le poate lua pentru a răspunde conflictului din Ucraina, intrat în a treia săptămână.
Regatul scandinav acoperă între 20 și 25% din necesarul de gaz al Uniunii Europene și Marii Britanii, față de 45-50 de procente, cât livrează Rusia.
Blocajul din producția firmei, care are zeci de mii de angajați, a fost provocat, deopotrivă, de sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia din Ucraina, ce blochează fluxurile de aprovizionare, cât și de devalorizarea galopantă a monedei naționale, rubla, ce face improbabilă achiziționarea de către rușii obișnuiți a unor mașini noi.