Veridica urmărește războiul din Ucraina și toate implicațiile sale locale, regionale și internaționale. Încă de la începutul invaziei la scară largă, echipa Veridica a realizat știri, analize, editoriale, materiale video și a demontat sute de fake news, dezinformări și materiale de propagandă legate de războiul din Ucraina. Veridica urmărește situația de pe front, principalele bătălii ale războiului, declarațiile liderilor politici și militari, informațiile legate de crimele de război cum ar fi cele de la Bucea, Herson și Izium. Sunt reflectate, totodată, inițiativele internaționale de sprijinire a Ucrainei, inclusiv cele privind livrările de armament occidental și transferul de expertiză în domeniu. Eforturile diplomatice, economice, politice și umanitare menite să reducă din impactul conflictului asupra populației civile sunt reflecate, de asemenea, în materialele realizate de echipa Veridica. Printre crizele legate de război care sunt monitorizate constant de echipa regională de colaboratori Veridica sunt cea a refugiaților și cea a energiei. Impactul campaniilor de dezinformare cu privire la războiul din Ucraina, divizarea opiniei publice în țări ex-sovietice și din Europa Centrală și de Est sunt monitorizate în permanență și apar cu regularitate în editorialele și analizele realizate de echipa regională a Veridica. Echipa regională a Veridica urmărește impactul războiului în țări ca Republica Moldova, România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Letonia, Estonia, Belarus și Georgia.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că ţara sa are nevoie de sprijinul partenerilor pentru a depăşi provocările cauzate de războiul din Ucraina.
Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate.
Ucraina se pregătea să atace trupele rusești și belaruse în ziua lansării „operațiunii militare speciale” a Rusiei, susține președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko. Narațiunea falsă a fost preluată de presa din Rusia și Belarus.
Pe fondul sancțiunilor impuse de Occident după invadarea, pe 24 februarie, a Ucrainei vecine, Rusia se confruntă cu cea mai gravă criză economică de după 1991, când dezintegrarea fostei Uniunii Sovietice s-a suprapus cu falimentul sistemului comunist.
Vizita celor trei șefi de guvern din țări slave ex-comuniste, astăzi membre ale NATO și Uniunii Europene, survine într-un moment în care, potrivit oficialilor ucraineni, Kievul e sub stare de asediu.
1,8 milioane de persoane și-au găsit refugiu în Polonia – relevă datele prezentate de Organizația Internațională pentru Migrație
Și liderii G7 pregătesc un nou val de sancțiuni economice împotriva Moscovei – afirmă Ministerul britanic al Comerțului
Ministerul de Externe de la Moscova a publicat o listă cu numele americanilor cărora li s-a fixat interdicție de acces în Federația Rusă, de pe care nu lipsesc secretarul Apărării, Lloyd Austin, ori directorul CIA, William Burns.
Imediat după invadarea, pe 24 februarie, a Ucrainei vecine, Consiliul Europei a decis să suspende participarea Rusiei la organismele sale.
Jurnaliștii ruși independenți scriu despre valul masiv de emigrări, comparabil cu cel din 1917, continuă să informeze despre „operațiunea specială” și încearcă să combată propaganda masivă promovată agresiv pe canalele federale.
România trebuie să își proclame neutralitatea față de conflictul din Ucraina, afirmă controversatul fost-ministru de externe și condamnat penal, Adrian Severin. Într-o scrisoare adresată autorităților române, Severin, care în ultimii ani a promovat teze suveraniste și anti-occidentale similare cu cele care apar în narațiunile răspândite de Rusia, reia și unele teze ale propagandei de război a Rusiei.
Refugiații ucraineni au un comportament obraznic față de moldoveni, încearcă să-și impună viziunile politice și încalcă legea, potrivit presei ruse care mai scrie și că autoritățile de la Kiev ar intenționa să implice Republica Moldova în războiul împotriva Rusiei.
Ucrainenii afirmă că negocierile cu ruşii sunt dure, mai cu seamă din cauza diferenţei prea mari între cele două sisteme politice
La București, șeful diplomației italiene Luigi Di Maio a mulțumit României pentru solidaritatea şi sprijinul arătate celor care s-au refugiat din calea războiului din Ucraina.
FMI apreciază că scăderea minimă va fi de 10 procente în 2022, cu condiția ca luptelor să li se pună capăt rapid.
Vizate de procurori ar fi branduri celebre, cele mai multe din Statele Unite, precum Coca-Cola, McDonald's, Procter & Gamble, IBM sau Yum Brands, firma-mamă a lanțurilor de restaurante KFC și Pizza Hut.
Mulți dintre aceștia au facilitat și au beneficiat nemijlocit de acțiunile ilegale ale Kremlinului încă din 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea.
De la declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, regimul comunist chinez s-a ferit să condamne politica președintelui rus, Vladimir Putin, și nu i-a cerut acestuia să-și retragă trupele.
Într-o scrisoare deschisă, comunitatea elenă avertizează că este în desfăşurare "un genocid al grecilor din Ucraina comis de Federaţia Rusă".
Măsurile fac parte dintr-un al patrulea set de sancţiuni ale UE împotriva Moscovei, care urmează să includă şi retragerea statutului naţiunii celei mai favorizate Rusiei, deschizând calea pentru impunerea de taxe asupra importurilor de produse ruseşti.
În laboratoarele biologice din Ucraina erau realizate experimente asupra liliecilor pentru a produce coronavirusul, scrie presa din Rusia. Narațiunea se încadrează în meta-narațiunea privind laboratoarele biologice, în care cu sprijinul SUA s-ar dezvolta arme de distrugere în masa.
Ucraina continuă să importe hidrocaburi din Ungaria, Slovacia și Polonia vecine.
Unii dintre aceștia au coborât în stradă în haine albastre și galbene, culorile drapelului ucrainean.
Edilul de la Melitopol, Ivan Fedorov, refuzase să colaboreze cu forțele de ocupație rusești
La București, ministrul israelian de Externe Yair Lapid a mulțumit Guvernului României pentru cooperare şi ajutorul dat cetăţenilor israelieni în contextul conflictului din Ucraina, salvând astfel multe vieți.
În total, din 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, cel puțin 14.700 de persoane au fost arestate în urma manifestațiilor împotriva conflictului – afirmă ONG-ul rusesc OVD-Info, specializat în monitorizarea demonstrațiilor.
Într-o conferinţă de presă comună la Chişinău, cu ministrul moldovean de Externe, șefa diplomației de la Berlin a precizat că Germania lucrează cu partenerii internaţionali pentru a stabili un transport aerian direct în țara sa, pentru refugiaţii ucraineni care au ajuns în Republica Moldova.
Între timp, președinția Franței susține că acuzațiile lui Vladimir Putin de „încălcări flagrante” ale dreptului umanitar de către forțele ucrainene, care ar folosi civili drept „scuturi umane”, sunt „minciuni”.
Ei au publicat și o hartă a lumii cu zonele în care s-ar putea prăbuși stația.
Sâmbătă, 6 martie, a 11-a zi de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, numărul de refugiați Ucraineni în Polonia depășise un milion. Ce se întâmplă la punctele de trecere a frontierei și în orașe? Este Polonia pregătită să accepte milioane de refugiați? Michal Kukawski relatează pentru Veridica din epicentrul crizei refugiaților ucraineni, o criză care ar putea să se acutizeze în curând.
Acest război declanşat împotriva Ucrainei a produs cu certitudine un rezultat clar şi acesta este unitatea NATO şi hotărârea Aliaţilor de a sta şi de a se apăra împreună – a precizat și preşedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Ambele firme invocă incertitudinile privind siguranța aparatelor lor.