Ministrul ucrainean de externe avertizează că Putin vrea o criză în toată Europa care să ducă la noi guverne favorabile Rusiei.
Încă de la începutul invaziei din Ucraina, Dmitri Rogozin, care a fost și ambasador al Rusiei la NATO, s-a exersat în declarații războinice față de occidentali și a evocat distrugerile pe care le-ar putea provoca armele nucleare rusești.
Ucraina a distrus peste 20 de depozite de muniții și posturi de comandă rusești, anterior prea departe de linia frontului pentru a fi atinse de proiectilele tradiționale.
E o criză umanitară generată de fluxul de refugiați, pentru a cărei gestionare Chișinăul alocă importante resurse financiare.
Represiunea s-a accentuat și mai mult după 24 februarie, când trupele Moscovei au invadat Ucraina.
De la declanșarea invaziei armatei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, autoritățile au întărit represiunea contra vocilor critice la adresa puterii, blocând mass-media și rețelele sociale independente.
Campania Rusiei în Ucraina este dublată de un război informațional care, printre altele, își propune să descurajeze rezistența ucraineană. Kievul încearcă să contreze această campanie – pe de-o parte pentru a submina, la rândul său, moralul adversarului și, pe de altă parte, pentru a menține spiritul de luptă al societății. Prelungirea conflictului a impus, însă, și o adaptare a discursului liderilor ucraineni.
Viktor Orban spune că măsurile nu opresc războiul din Ucraina și dăunează economiei europene.
Aurul și mărfurile cu folosință militară sunt printre produsele restricționate.
Ucraina spune însă că zeci de civili au fost uciși sau răniți într-o clădire comercială lovită de rachetele rusești.
Un responsabil OMS spune că legăturile sociale pot îmbunătăți capacitatea de reconstrucție a Ucrainei.
Războiul a zguduit piețele, a mărit inflația și a agravat o criză alimentară și energetică care amenință să destabilizeze cele mai vulnerabile ţări.
„Eu nu vreau să văd pe pista de concurs ucigaşi” – spune atleta ucraineană Iaroslava Mahucih.
Oamenii care au luptat de partea ucraineană ori au legături cu regimentul Azov, o fostă miliţie naţionalistă, sau cu autoritățile ucrainene „sunt separați de ceilalți și, adesea, pur și simplu dispar”.
Kievul a sistat imediat relaţiile cu regimul comunist de la Phenian, aşa cum procedase, anterior, şi cu dictatura de la Damasc.
Importantă, dar nu esențială, implicată, dar destul de distantă, România oficială nu obosește să se felicite pentru faptul că a intuit de multă vreme intențiile agresive ale Rusiei lui Putin. Ca de obicei, oficialii români se leagănă în periculoasa iluzie a convingerii că nimic nu trebuie schimbat în felul în care tratează teritoriul care desparte Bucureștiul de Moscova.
Conducerea regiunii Harkov va sprijini locuitorii care solicită într-un număr destul de mare alipirea la Rusia, potrivit presei guvernamentale ruse. În realitate, peste 85% dintre locuitorii din estul Ucrainei condamnă agresiunea rusă, iar persoanele citate de presa de la Moscova nu reprezintă autoritățile legitime ucrainene.
Armata rusă a lovit o zonă rezidențială cu rachete lansate de la mare distanță.
Ucrainenii cred însă că Moscova va pierde până la urmă cu politica de folosire a gazului ca armă.
Macron laudă forța națiunii ucrainene și dă asigurări că sprijinul francez va continua.
Cazul este urmărit atent prin prisma tensiunilor ruso-americane sporite de invazia din Ucraina.
De regulă, notează agenţiile de presă, în Rusia detenția preventivă este prelungită sistematic, până la desfășurarea unui proces.
Majoritatea, în principal femei și copii, speră să se întoarcă acasă în cele din urmă.
Pentru ratificarea acestora, Parlamentul României se va întruni într-o sesiune extraordinară.
Moscova este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și programele de investiții pentru următorii trei ani.
Rusia insistă să inspecteze toate navele, pe motiv că ar transporta arme.
Ministrul iranian de externe dă asigurări că țara sa va fi neutră, pentru a încuraja încetarea conflictului.
În urma scandalului de dopaj instituţionalizat din sportul rusesc, din 2014-2015, țara a fost, deja, supendată din marile competiţii olimpice şi mondiale, iar atleţii săi nu pot participa decât sub drapel neutru.
Kievul susţine că 52 de militari ruși au fost uciși și un depozit de muniții a fost distrus.
„Istoria se repetă” – a comentat preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko, făcând aluzie la invadarea Rusiei de către Napoleon sau de către Germania nazistă. El mai susţine că ţara sa se confruntă cu „un război hibrid”.
România va ajuta Ucraina să recupereze Hersonul cu ajutorul avioanelor ucrainene care sunt pe teritoriul său, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, pe teritoriul României nu se află aeronave militare ucrainene și Bucureștiul nu a dat vreun semnal că ar lua în calcul o implicare în război.
România este printre țările onorate la defilarea de la Paris.