Serghei Șoigu susține că prin consolidarea forțelor, decisă de președintele Putin, Rusia contracarează politica occidentală agresivă.
Joe Biden spune că națiunile nu-și pot urmări ambițiile imperiale fără consecințe.
Pesudo-republicile populare Donețk și Lugansk (DPR și LPR), proclamate de secesioniști în estul Ucrainei, ar putea justifica, astfel, utilizarea de către Rusia a forței militare pentru a le apăra.
„Victoriile Ucrainei din ultimele săptămâni sunt o sursă de inspirație” – afirmă premierul britanic, Liz Truss.
El susține că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „dorește să pună capăt acestui război cât mai curând posibil”.
Informația n-a putut fi verificată din surse independente.
În zelul lor de a executa ordinele, ofițerii armatei ruse și-au trimis oamenii la moarte, scrie presa independentă rusă, care preia mărturii ale unor militari ce au luptat în Ucraina. Un alt subiect este al rușilor din diasporă care, aliați cu extrema dreaptă din Occident, organizează manifestări de susținere a războiului din Ucraina.
Cehia e una dintre țările care au susținut cel mai puternic Ucraina după ce aceasta a fost invadată la scară largă de către Rusia, pe 24 februarie. Cu toate acestea, grupările pro-ruse sunt din ce în ce mai active în Cehia, încercând să profite de pe urma problemelor financiare și economice ale populației.
Rusia continuă însă agresiunea în Ucraina, fără semne că ar dori o rezolvare diplomatică.
Kievul spune că-și va elibera oricum teritoriile.
Rușii și-au intensificat acțiunile împotriva civililor în acea regiune vizată de contraofensiva ucraineană.
Ucrainenii susțin că „o explozie puternică a avut loc la doar 300 de metri de reactoarele” de la Pivdenoukrainsk.
Piloţii ruşi se orientează prost, în condiţiile schimbării rapide a frontului, și nimeresc în zone acoperite mai dens de artileria antiaeriană a inamicului.
Bucureștiul amintește „rolul şi responsabilitatea internaţională ale Belarusului în calitate de complice al Rusiei în susţinerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei''.
Vedeta s-a arătat revoltată de plasarea de către autoritățile ruse a soțului ei, comediantul Maxim Galkin, pe temuta listă a „agenților străinătății” și a cerut ministerului rus al Justiției să fie ea însăși inclusă acolo.
Evenimentele de la începutul lunii septembrie din Ucraina ar putea avea un impact puternic și asupra Chișinăului. Contraofensiva militarilor ucraineni în nord-estul țării, eliberarea celei mai mari părți a regiunii Harkov, dar și a unor teritorii din sud de sub ocupația rusă au toate șansele să dea peste cap planurile Moscovei cu privire la Republica Moldova, cel puțin pe termen scurt.
Uniunea Europeană a abandonat Republica Moldova, România i-a dublat tariful pentru energie, iar politica antirusească a guvernării de la Chișinău a provocat crize profunde, scrie baltnews.com. În realitate, Occidentul este cel mai mare susținător financiar al Republicii Moldova, care e afectată de criză la fel ca restul țărilor din regiune.
Armata ucraineană anunță că a depășit un obstacol important pentru înaintarea spre est.
„Naziștii încearcă să atace, dar fără succes” – spun aşa-zisele autorităţi locale, instalate de armata rusă.
Specialiştii militari britanici spun că ruşii atacă mai mult infrastructura civilă pentru a slăbi moralul ucrainenilor.
Guvernul de la Nicosia trebuie să împiedice în continuare intrarea navelor de război rusești în porturile sale.
Washingtonul afirmă că a făcut o ofertă „serioasă” Moscovei, dar că rușii „nu răspund”.
„Având în vedere că (responsabilii de la) Canberra nu au nicio intenție de a abandona linia anti-rusă și continuă să introducă noi sancțiuni, această listă de interdicții va continua să fie actualizată” - a avertizat ministerul de Externe de la Moscova.
Oleksandr Shapoval, premiat ca Artist al Ucrainei s-a oferit voluntar să-și apere țara.
Ministrul ceh de externe vrea înființarea urgentă a unui Tribunal Internațional special.
Rusia reclamă noi bombardamente ucrainene în zona centralei nucleare Zaporojia.
„Au profitat de slăbiciunea lui pentru femei și bani” - scrie presa, citând o sursă diplomatică.
România îşi propune, astfel, să transmită „un mesaj principial, în spiritul acţiunilor sale de promotor tradiţional al justiţiei internaţionale".
Guvernul de la Berna precizează că, altfel, țara ar risca să se confrunte cu o creștere a numărului de cereri de viză depuse la reprezentanțele sale în străinătate de resortisanții ruși care încearcă să eludeze deciziile Uniunii Europene.
Liderul separatist local, Leonid Pasecinik, afirmă că regimul de la Kiev a depășit toate limitele.
Preşedintele Zelenski cere ca Rusia să fie trasă la răspundere.
Ministrul Apărării al Ucrainei a declarat că nu mai are încredere în partenerii din Occident, care nu vor să se ajungă la pace în Ucraina, potrivit unor narațiuni de propagandă distribuite de presa guvernamentală rusă. Cuvintele lui Oleksii Reznikov au fost scoase din context. El a vorbit despre un viitor acord multilateral de pace după capitularea Rusiei și un dialog constructiv cu Occidentul.
