Militarii ruși au avut un comportament uman față de populație și armata ucraineană în perioada invadării sudului Ucrainei, potrivit presei guvernamentale ruse, care îl citează pe primarul autoproclamat al unei localități din regiunea Herson. În sudul Ucrainei au fost descoperite gropi comune și camere de tortură care arată cât de uman a fost comportamentul rușilor în realitate.
Cazul Aleksandr Nevzorov a fost primul dosar de acest gen deschis în Rusia împotriva unui jurnalist, după adoptarea, în martie anul trecut, a unei legi care prevede până la 15 ani de închisoare pentru orice informație despre armata rusă considerată neadevărată de către Kremlin.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că speră ca reuniunea să reflecte un „nivel ridicat de cooperare” între cele două părți.
Amenințările tot mai mari din partea Chinei și Coreei de Nord comuniste, precum și invazia rusă din Ucraina fac populară această decizie în rândurile opiniei publice nipone.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, se declară dispus să medieze între ucraineni și ruși.
Litera Z, scrisă cu vopsea pe tancurile rusești, o pictură murală cu „Sfânta Javelina” pe un bloc din Kiev, „babușka Z” ieșind în întâmpinarea armatei ruse sau insulta „Idi nahui!” adresată forțelor de invazie – sunt câteva dintre simbolurile asociate războiului din Ucraina. Moscova folosește simbolurile pentru a-și justifica invazia și a-i convinge pe bărbații ruși să se înroleze; Ucraina, ca să ridice moralul și hotărârea de a rezista, dar și pentru a consolida identitatea națională a populației.
„Forțele ruse (…) au comis atrocități în toată țara, dar acest lucru nu justifică utilizarea de către Ucraina a acestor arme interzise” – apreciază organizația non-guvernamentală Human Rights Watch
Economia europeană, conchid comentatorii, pare să reziste bine la consecințele negative ale războiului din Ucraina invadată de trupele ruse.
Pe 31 decembrie 2022, valoarea totală a Fondului atingea, totuși, ceea ce media internaționale numesc suma colosală de 12.429 miliarde de coroane norvegiene (1.148 miliarde de euro), sau 2,3 milioane de coroane pentru fiecare cetățean norvegian.
Cum Kremlinul a împiedicat practic presa independentă să activeze în Rusia, multe agenții de presă și jurnaliști s-au refugiat în alte țări. Statele Baltice au oferit un astfel de refugiu, inclusiv celebrului post de televiziune TV Rain (în rusă Dojd), care și-a mutat sediul în Letonia. După câteva luni de transmisiuni, TV Rain a rămas fără licența de emisie după ce a încălcat reglementările letone și pentru că a arătat simpatie pentru trupele rusești din Ucraina. Totuși, deși unii o consideră aspră, decizia autorităților de la Riga nu a declanșat un exod al presei independente ruse din Statele Baltice.
Kievul cere insistent avioane de luptă și rachte cu rază mai lungă de acțiune.
Kievul protestează vehement după ce premierul Viktor Orban a apreciat că Ucraina a devenit tărâmul nimănui.
Orașul, care avea 15.000 de locuitori înainte de declanșarea invaziei, este situat la 150 de kilometri sud de Bahmut, pe care armata rusă încearcă, fără succes, să-l cucerească de mai bine de jumătate de an.
„Acesta va fi, probabil, cel mai mare nivel al cheltuielilor militare din toate țările NATO” - a adăugat șeful guvernului conservator de la Varșovia, Mateusz Morawiecki, fără a preciza sursa exactă a investițiilor suplimentare.
În urma scandalului de dopaj instituţionalizat din sportul rusesc, din 2014-2015, țara a fost, deja, supendată din marile competiţii olimpice şi mondiale, iar atleţii săi nu pot participa decât sub drapel neutru.
Un document al Serviciului Federal de Protecție rusesc arată că acesta este pregătit să îl apere pe Vladimir Putin inclusiv cu ajutorul hipnotizatorilor și preoților. Existența unui plan de apărare parapsihologică poate părea bizară, dar înclinația către misticism și paranormal nu e neobișnuită în Rusia. De-a lungul timpului, elitele și chiar statul au apelat la ajutoare neconvenționale, ca Rasputin, parapsihologii KGB sau generalul FSB care spunea că citește gânduri.
Firmele de servicii funerare din Rusia sunt supra-aglomerate și în multe locuri din țară se extind cimitirele sau se înființează unele noi din cauza numărului mare de persoane ucise în războiul din Ucraina, scrie presa independentă rusă. Tot acolo, Veridica a găsit și o analiză privind eșecul așa-numitei doctrine Gherasimov, care ar fi trebuit să facă din armata rusă o forță modernă, capabilă să poarte un nou tip de război, cu multe elemente hibride.
Secretarul de Stat american spune că atrocitățile comise de Rusia subliniază nevoia unui ajutor extins pentru Ucraina.
Coreea de Nord a negat, duminică, că a furnizat arme Moscovei, după ce Washingtonul o acuzase că a livrat rachete...
Premierul ungar, Viktor Orban, le-a spus reporterilor că Ucraina e o țară a nimănui și a comparat-o cu Afganistanul.
De Ziua Internațională a Victimelor Holocaustului, liderul de la Kremlin a reluat retorica pe care o folosește de aproape un an pentru a justifica invadarea țării vecine.
Liderul separatist pro-moscovit din regiunea Donețk, Denis Pușilin, a declarat că „așteaptă vești bune” de acolo și că o victorie ar „schimba echilibrul de putere pe front”.
Forțele aeriene ucrainene spun că aparatele americane F16 ar fi cele mai potrivite.
Alegațiile pe această temă au fost lansate, într-un interviu pentru un post rusesc de televiziune, de fostulul șef al statului, socialistul pro-moscovit Igor Dodon.
Ca măsură de precauție, autoritățile ucrainene au recurs la întreruperi de curent „de urgență”, pentru a „evita deteriorarea majoră a infrastructurii electrice în cazul în care rachetele inamice își ating țintele”.
„Rusia va avea nevoie de un timp extrem de lung și de o introspecție foarte profundă după acest conflict, pentru a reveni în saloanele lumii civilizate” – apreciază directorul memorialului amenajat pe locul fostului lagăr nazist, Piotr Cywinski.
Presa mai susține că acesta a lansat, în sârbă, urarea „viață lungă Rusiei”.
Autorităţile ucrainene acuză Moscova că-i ţine captivi pe refugiaţi şi-i obligă să-şi ia cetăţenie rusă.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a recunoscut că tancurile occidentale nu vor schimba situația de pe front, dată fiind superioritatea inamicului la acest capitol, potrivit presei ruse, care citează greșit un interviu acordat de liderul de la Kiev unui post german de televiziune. În realitate, Zelenski a spus că decizia de a livra tancuri de către un singur stat este importantă, dar insuficientă, și a solicitat ajutorul tuturor partenerilor Ucrainei.
Schimbări în discursul oficial arată că Belgradul ar vrea să grăbească aderarea la Uniunea Europeană.
Ofițerul de securitate al reprezentanței diplomatice care a deschis plicul a fost rănit ușor la mâna dreaptă.