Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram
Refugiați ucraineni și cetățeni moldoveni protestează față de războiul din Ucraina, în fața Ambasadei Rusiei la Chișinău, Moldova, 07 aprilie 2022.
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Refugiați ucraineni și cetățeni moldoveni protestează față de războiul din Ucraina, în fața Ambasadei Rusiei la Chișinău, Moldova, 07 aprilie 2022.

Contraofensiva ucraineană și impactul ei asupra Republicii Moldova

Evenimentele de la începutul lunii septembrie din Ucraina ar putea avea un impact puternic și asupra Chișinăului. Contraofensiva militarilor ucraineni în nord-estul țării, eliberarea celei mai mari părți a regiunii Harkov, dar și a unor teritorii din sud de sub ocupația rusă au toate șansele să dea peste cap planurile Moscovei cu privire la Republica Moldova, cel puțin pe termen scurt.

Contraofensiva ucraineană va reduce spațiul de manevră al Transnistriei

Nu mai e un secret pentru nimeni că Rusia, atunci când a atacat Ucraina la 24 februarie 2022, intenționa să ocupe tot nordul Mării Negre și să ajungă până în regiunea separatistă a Republicii Moldova.

A spus-o inclusiv generalul Rustam Minekaev, comandant adjunct al districtului militar central al Rusiei, care declara în aprilie că Moscova intenționează să preia controlul deplin asupra Donbasului și sudului Ucrainei în cadrul celei de-a doua faze a așa-zisei operațiuni militare.

„Controlul asupra sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire către Transnistria, unde au fost înregistrate cazuri de oprimare a populației vorbitoare de limba rusă. Se pare că acum suntem în război cu întreaga lume, așa cum a fost în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Atunci toată Europa și întreaga lume era împotriva noastră. Acum se întâmplă același lucru. Ei nu au iubit Rusia vreodată”, afirma generalul Minekaev.

Faptul că trupele ruse aveau de gând să ajungă în Transnistria o demonstrează și harta, devenită celebră între timp, a liderului belarus, Aleksandr Lukașenko, care nu se știe nici până astăzi cum a ajuns pe ecranele televizoarelor. Este vorba de o înregistrare video cu o hartă militară pe care erau indicate direcțiile de deplasare a trupelor ruse și pe fundalul căreia Aleksandr Lukașenko îi explica ceva unui grup de demnitari de la Minsk. Una din săgețile de pe hartă era îndreptată spre regiunea transnistreană.

După ce trupele ruse au fost nevoite să se retragă din cea mai mare parte a regiunii Harkov și din unele localități din regiunea Herson, ideea creării acestui coridor devine tot mai iluzorie. O înțelege și administrația separatistă de la Tiraspol care devine din ce în ce mai dependentă de autoritățile de la Chișinău. Bunăoară, încercarea Tiraspolului de a majora prețul curentului electric produs la termocentrala de la Cuciurgan (aflată pe teritoriul regiunii separatiste) și vândut Chișinăului a eșuat din cauză că, în replică, autoritățile Republicii Moldova au refuzat să elibereze certificat ecologic Uzinei Metalurgice de la Râbnița. Deși se află și ea pe teritoriul regiunii separatiste, această uzină nu poate să-și exporte produsele fără actele eliberate la Chișinău.

În general, acest război a complicat mult situația regimului de la Tiraspol, întrucât, în urma deciziei Ucrainei de a închide segmentul de frontieră cu Transnistria, toate schimburile comerciale ale regiunii separatiste se fac acum prin teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău.

Într-un interviu acordat recent postului Europa Liberă, vicepremierul pentru Reintegrare din Guvernul Republicii Moldova, Oleg Serebrian, declara că războiul pornit de Rusia în Ucraina a apropiat cele două maluri de Nistru din punct de vedere social și economic. Potrivit lui Oleg Serebrian, în prezent 90% dintre locuitorii regiunii dețin cetățenia Republicii Moldova iar 70% din relațiile comerciale ale regiunii sunt cu Uniunea Europeană.

„Faptul că 90% din cetățenii acestei regiuni sunt cetățenii noștri este o mișcare extraordinară înainte. Acum 10 ani, probabil, cifra era de 10-15%. Acest lucru favorizează procesul de soluționare a conflictului. Cred că cetățenii din regiunea transnistreană își doresc normalitate și acest factor este poate mai important decât așteptările unor capitale, fie și foarte mari”, afirma vicepremierul Serebrian.

În opinia sa, și statutul de țară candidată pentru aderarea la UE, cu facilitățile economice de care va beneficia Republica Moldova, vor determina locuitorii și oamenii de afaceri din regiune să se orienteze mai mult spre partea dreaptă a Nistrului, adică spre teritoriul controlat de către Chișinău.

O demonstrează, poate, și faptul că, odată cu începutul războiului în Ucraina, în Chișinău au apărut foarte multe mașini cu numere transnistrene. Iar presa a relatat că mulți tineri au plecat din regiune de teamă să nu fie înrolați în armată. La fel s-a scris și despre eșecul Rusiei de a recruta bărbați din Transnistria pentru trupele sale care luptă în Ucraina, dar și despre reticența Tiraspolului de a se implica în acest război.

Deși a rămas blocată în luptele din estul și sudul Ucrainei și nu a reușit să ajungă până în Transnistria, cu doar câteva zile înainte de contraofensiva Kievului Moscova și-a amplificat presiunea asupra Republicii Moldova, invocând conflictul transnistrean.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a amenințat Chișinăul că Moscova va face totul pentru a proteja interesele populaţiei vorbitoare de limbă rusă din Republica Moldova.

„Vom face totul pentru ca interesele populaţiei rusofone din Moldova să nu fie afectate în niciun fel”, a declarat ministrul rus de Externe.

El a subliniat că, „pe lângă Transnistria, în Moldova mai există şi Găgăuzia, care, de asemenea, revendică un statut special” (de fapt, regiunea găgăuză are regim special în cadrul Republicii Moldova). „Cred că liderii moldoveni vor face ceea ce trebuie, dacă vor înceta jocurile geopolitice impuse de Occident şi se vor gândi la interesele acelor oameni care trăiesc unul lângă altul”, a mai spus Serghei Lavrov.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat aceste declaraţii ale ministrului rus de Externe drept o “provocare ordinară”, menită să destabilizeze situaţia din Republica Moldova.

Eșecul trupelor ruse la Harkov și Herson ar putea șubrezi pozițiile forțelor proruse din Republica Moldova

Cel de al doilea aspect al impactului pe care îl va avea contraofensiva ucraineană în Republica Moldova se referă la partidele și politicienii proruși. În această listă trebuie trecute, în primul rând, cele trei partide parlamentare de opoziție: Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și Partidul Șor.

Reprezentanți ai acestei opoziții au acuzat în repetate rânduri actuala putere, în frunte cu Maia Sandu, de scumpirile în serie care s-au produs în ultimele luni și i-au cerut șefei statului să plece la Moscova și să discute cu administrația de la Kremlin pentru a obține un preț avantajos la gazul rusesc livrat în Republica Moldova.

Acestor solicitări li s-au adăugat și o serie de proteste, organizate de cele trei partide, la care s-a cerut demisia in corpore a actualei puteri.

Partidele respective au adoptat o retorică pro-Kremlin tot mai accentuată, iar la 9 septembrie, în plină contraofensivă ucraineană, Partidul Șor anunța într-un comunicat de presă că doi dintre deputații săi – Reghina Apostolova și Petru Jardan – precum și deputatul comunist Constantin Starâș, au plecat la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele Comitetului pentru relații internaționale din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, Leonid Sluțki.

„Părțile s-au arătat îngrijorate de atitudinea și comportamentul actualei guvernări a Republicii Moldova care, periodic, dă de înțeles că ar putea renunța la poziția de neutralitate a țării sau vorbesc despre majorarea bugetului de apărare în detrimentul problemelor sociale. Mai mult, în ultima perioadă se atestă un discurs agresiv și jignitor la adresa Autonomiei găgăuze, iar autoritățile privesc cu scepticism misiunea de pacificatori de la Nistru. Toate astea, potrivit părții ruse, îngreunează rezolvarea conflictul transnistrean”, se spune în comunicatul Partidului Șor.

Potrivit aceluiași comunicat, „în cadrul întâlnirii cu înaltul oficial rus s-a mai discutat despre identificarea soluțiilor asigurării Republicii Moldova cu gaze naturale în această iarnă la prețuri accesibile [...] Cele două părți au abordat, de asemenea, și subiectul embargoului asupra produselor agricole, instituit de partea rusă la începutul lunii august, precum și despre soluțiile care pot duce la deblocarea interdicției. Potrivit reprezentanților delegației din Republica Moldova, în condițiile în care guvernarea de la Chișinău refuză orice contact cu oficialii Federației Ruse, a fost nevoie de implicarea opoziției pentru a fi găsite soluții la problemele existente”, se mai spune în comunicat.

Contează mai puțin faptul că, de fapt, nu au fost găsite niciun fel de soluții; important era ca electoratul pro-rus din Republica Moldova să vadă la televizor cine sunt cei care îi reprezintă interesele și poartă de grijă țării.

De notat că Leonid Sluțki, cel cu care s-au întâlnit la Moscova opozanții de la Chișinău, afirma cu numai câteva zile înainte de întrevederea respectivă că Transnistria este teritoriu al Federației Ruse.

În pofida acestor declarații, Partidul Șor anunța că, în cadrul discuțiilor din Duma de Stat, Sluțki ar fi spus că „Rusia sprijină necondiționat unitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

Totuși, în condițiile în care trupele ruse întâmpină dificultăți serioase pe frontul din Ucraina, este de așteptat ca sprijinul pe care Moscova ar fi putut să-l ofere forțelor pro-ruse din Republica Moldova să nu mai fie cel pe care acestea au contat și, poate, mai contează încă. Prioritatea Rusiei va fi în următoarele luni Ucraina – ceea ce evident nu înseamnă și că Moscova nu-și va mai promova interesele în Republica Moldova.  

În plus, înfrângerile pe care le-a suportat armata rusă în ultimele zile vor afecta inevitabil imaginea Kremlinului, fapt care se va răsfrânge indirect și asupra imaginii forțelor susținute de Moscova la Chișinău.

Așadar, contraofensiva ucraineană din regiunile Harkov și Herson va diminua, probabil, riscurile la adresa Republicii Moldova venite din partea Federației Ruse, va oferi Chișinăului un spațiu mai mare de manevră la tratativele cu Tiraspolul și ar putea reduce substanțial sprijinul acordat de Kremlin forțelor proruse din Basarabia. Până la urmă, totul depinde de evoluțiile de pe frontul din Ucraina și de capacitatea Kievului de a continua contraofensiva începută.

Tags: Republica Moldova , Maia Sandu , Transnistria , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE
Alte articole
Cehia: refugiații ucraineni, subiect de dezbatere politică

Cehia: refugiații ucraineni, subiect de dezbatere politică

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.

„Patrioții” Moldovei, de la Iurie Roșca la Ilan Șor: politicienii care au făcut jocurile Moscovei la Chișinău (I)

„Patrioții” Moldovei, de la Iurie Roșca la Ilan Șor: politicienii care au făcut jocurile Moscovei la Chișinău (I)

Rusia a avut mereu oamenii săi printre reprezentanții clasei politice și administrației de la Chișinău. Unii nici nu au încercat să-și ascundă relația cu Moscova, alții par să-și fi jucat foarte bine rolul, plasându-se în fruntea unor mișcări naționale și proeuropene, ceea ce, probabil, i-a permis Rusiei să controleze anumite procese politice din interior. Veridica îi amintește, în acest prim episod, pe cei care au marcat anii '90.

Va rezista Ucraina unui atac nuclear din partea Rusiei?

Va rezista Ucraina unui atac nuclear din partea Rusiei?

Începând cu 24 februarie, Rusia recurge din ce în ce mai des la șantajul nuclear, fie prin presa propagandă, fie prin diferite oficialități, de la Putin la liderul cecen Ramzan Kadirov. Inițial rușii au amenințat Occidentul, însă în ultima perioadă se vorbește de folosirea armelor nucleare în Ucraina. Ar putea Ucraina, oare, să reziste unui eventual atac nuclear și să continue lupta? Sunt pregătite autoritățile, armata și societatea pentru un asemenea scenariu?

Corneliu Rusnac

19 Sep 2022

Actualizat la: 19 Sep 2022 22:38:49
Corneliu Rusnac

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Unsprezece luni lungi: cum s-au adaptat refugiații ucraineni într-o Polonie din ce în ce mai extenuată
Unsprezece luni lungi: cum s-au adaptat refugiații ucraineni într-o Polonie din ce în ce mai extenuată

După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
26 Jan 2023
Rusia amenință militar, informațional și politic Republica Moldova. Chișinăul ia măsuri de consolidare a securității și mizează pe sprijinul partenerilor occidentali
Rusia amenință militar, informațional și politic Republica Moldova. Chișinăul ia măsuri de consolidare a securității și mizează pe sprijinul partenerilor occidentali

Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
25 Jan 2023
Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului
Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului

Coaliția condusă de Benjamin Netanyahu depinde de partide ultranaționaliste și religioase, care vor deține o putere fără precedent. Netanyahu se vede prins între agenda radicală a acestor partide și nevoia de a consolida cooperarea cu Statele Unite și țările arabe – sensibile, cel puțin declarativ, și la interesele palestinienilor – pentru a submina programul nuclear al Iranului.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
17 Jan 2023
Grupul Wagner: armata de mercenari și infractori pe care mizează Kremlinul pentru a obține victorii în Ucraina
Grupul Wagner: armata de mercenari și infractori pe care mizează Kremlinul pentru a obține victorii în Ucraina

La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul rus al Apărării a recunoscut în premieră meritele grupului Wagner în Ucraina. Tensiunile dintre armată și grupul Wagner, al cărui patron a criticat modul în care generalii poartă războiul, sunt de notorietate. În plus, Kremlinul a preferat să fie în general discret, în ultimii ani, cu privire la legăturile sale cu grupul Wagner și activitățile acestuia. Recunoașterea meritelor acestei armate de mercenari – care e ilegală chiar și conform legislației ruse – arată rolul tot mai mare pe care grupul Wagner îl joacă în război.

Marin Gherman
Marin Gherman
16 Jan 2023