Contraofensiva ucraineană și impactul ei asupra Republicii Moldova

Contraofensiva ucraineană și impactul ei asupra Republicii Moldova
© EPA-EFE/DUMITRU DORU   |   Refugiați ucraineni și cetățeni moldoveni protestează față de războiul din Ucraina, în fața Ambasadei Rusiei la Chișinău, Moldova, 07 aprilie 2022.

Evenimentele de la începutul lunii septembrie din Ucraina ar putea avea un impact puternic și asupra Chișinăului. Contraofensiva militarilor ucraineni în nord-estul țării, eliberarea celei mai mari părți a regiunii Harkov, dar și a unor teritorii din sud de sub ocupația rusă au toate șansele să dea peste cap planurile Moscovei cu privire la Republica Moldova, cel puțin pe termen scurt.

Contraofensiva ucraineană va reduce spațiul de manevră al Transnistriei

Nu mai e un secret pentru nimeni că Rusia, atunci când a atacat Ucraina la 24 februarie 2022, intenționa să ocupe tot nordul Mării Negre și să ajungă până în regiunea separatistă a Republicii Moldova.

A spus-o inclusiv generalul Rustam Minekaev, comandant adjunct al districtului militar central al Rusiei, care declara în aprilie că Moscova intenționează să preia controlul deplin asupra Donbasului și sudului Ucrainei în cadrul celei de-a doua faze a așa-zisei operațiuni militare.

„Controlul asupra sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire către Transnistria, unde au fost înregistrate cazuri de oprimare a populației vorbitoare de limba rusă. Se pare că acum suntem în război cu întreaga lume, așa cum a fost în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Atunci toată Europa și întreaga lume era împotriva noastră. Acum se întâmplă același lucru. Ei nu au iubit Rusia vreodată”, afirma generalul Minekaev.

Faptul că trupele ruse aveau de gând să ajungă în Transnistria o demonstrează și harta, devenită celebră între timp, a liderului belarus, Aleksandr Lukașenko, care nu se știe nici până astăzi cum a ajuns pe ecranele televizoarelor. Este vorba de o înregistrare video cu o hartă militară pe care erau indicate direcțiile de deplasare a trupelor ruse și pe fundalul căreia Aleksandr Lukașenko îi explica ceva unui grup de demnitari de la Minsk. Una din săgețile de pe hartă era îndreptată spre regiunea transnistreană.

După ce trupele ruse au fost nevoite să se retragă din cea mai mare parte a regiunii Harkov și din unele localități din regiunea Herson, ideea creării acestui coridor devine tot mai iluzorie. O înțelege și administrația separatistă de la Tiraspol care devine din ce în ce mai dependentă de autoritățile de la Chișinău. Bunăoară, încercarea Tiraspolului de a majora prețul curentului electric produs la termocentrala de la Cuciurgan (aflată pe teritoriul regiunii separatiste) și vândut Chișinăului a eșuat din cauză că, în replică, autoritățile Republicii Moldova au refuzat să elibereze certificat ecologic Uzinei Metalurgice de la Râbnița. Deși se află și ea pe teritoriul regiunii separatiste, această uzină nu poate să-și exporte produsele fără actele eliberate la Chișinău.

În general, acest război a complicat mult situația regimului de la Tiraspol, întrucât, în urma deciziei Ucrainei de a închide segmentul de frontieră cu Transnistria, toate schimburile comerciale ale regiunii separatiste se fac acum prin teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău.

Într-un interviu acordat recent postului Europa Liberă, vicepremierul pentru Reintegrare din Guvernul Republicii Moldova, Oleg Serebrian, declara că războiul pornit de Rusia în Ucraina a apropiat cele două maluri de Nistru din punct de vedere social și economic. Potrivit lui Oleg Serebrian, în prezent 90% dintre locuitorii regiunii dețin cetățenia Republicii Moldova iar 70% din relațiile comerciale ale regiunii sunt cu Uniunea Europeană.

„Faptul că 90% din cetățenii acestei regiuni sunt cetățenii noștri este o mișcare extraordinară înainte. Acum 10 ani, probabil, cifra era de 10-15%. Acest lucru favorizează procesul de soluționare a conflictului. Cred că cetățenii din regiunea transnistreană își doresc normalitate și acest factor este poate mai important decât așteptările unor capitale, fie și foarte mari”, afirma vicepremierul Serebrian.

În opinia sa, și statutul de țară candidată pentru aderarea la UE, cu facilitățile economice de care va beneficia Republica Moldova, vor determina locuitorii și oamenii de afaceri din regiune să se orienteze mai mult spre partea dreaptă a Nistrului, adică spre teritoriul controlat de către Chișinău.

O demonstrează, poate, și faptul că, odată cu începutul războiului în Ucraina, în Chișinău au apărut foarte multe mașini cu numere transnistrene. Iar presa a relatat că mulți tineri au plecat din regiune de teamă să nu fie înrolați în armată. La fel s-a scris și despre eșecul Rusiei de a recruta bărbați din Transnistria pentru trupele sale care luptă în Ucraina, dar și despre reticența Tiraspolului de a se implica în acest război.

Deși a rămas blocată în luptele din estul și sudul Ucrainei și nu a reușit să ajungă până în Transnistria, cu doar câteva zile înainte de contraofensiva Kievului Moscova și-a amplificat presiunea asupra Republicii Moldova, invocând conflictul transnistrean.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a amenințat Chișinăul că Moscova va face totul pentru a proteja interesele populaţiei vorbitoare de limbă rusă din Republica Moldova.

„Vom face totul pentru ca interesele populaţiei rusofone din Moldova să nu fie afectate în niciun fel”, a declarat ministrul rus de Externe.

El a subliniat că, „pe lângă Transnistria, în Moldova mai există şi Găgăuzia, care, de asemenea, revendică un statut special” (de fapt, regiunea găgăuză are regim special în cadrul Republicii Moldova). „Cred că liderii moldoveni vor face ceea ce trebuie, dacă vor înceta jocurile geopolitice impuse de Occident şi se vor gândi la interesele acelor oameni care trăiesc unul lângă altul”, a mai spus Serghei Lavrov.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat aceste declaraţii ale ministrului rus de Externe drept o “provocare ordinară”, menită să destabilizeze situaţia din Republica Moldova.

Eșecul trupelor ruse la Harkov și Herson ar putea șubrezi pozițiile forțelor proruse din Republica Moldova

Cel de al doilea aspect al impactului pe care îl va avea contraofensiva ucraineană în Republica Moldova se referă la partidele și politicienii proruși. În această listă trebuie trecute, în primul rând, cele trei partide parlamentare de opoziție: Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și Partidul Șor.

Reprezentanți ai acestei opoziții au acuzat în repetate rânduri actuala putere, în frunte cu Maia Sandu, de scumpirile în serie care s-au produs în ultimele luni și i-au cerut șefei statului să plece la Moscova și să discute cu administrația de la Kremlin pentru a obține un preț avantajos la gazul rusesc livrat în Republica Moldova.

Acestor solicitări li s-au adăugat și o serie de proteste, organizate de cele trei partide, la care s-a cerut demisia in corpore a actualei puteri.

Partidele respective au adoptat o retorică pro-Kremlin tot mai accentuată, iar la 9 septembrie, în plină contraofensivă ucraineană, Partidul Șor anunța într-un comunicat de presă că doi dintre deputații săi – Reghina Apostolova și Petru Jardan – precum și deputatul comunist Constantin Starâș, au plecat la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele Comitetului pentru relații internaționale din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, Leonid Sluțki.

„Părțile s-au arătat îngrijorate de atitudinea și comportamentul actualei guvernări a Republicii Moldova care, periodic, dă de înțeles că ar putea renunța la poziția de neutralitate a țării sau vorbesc despre majorarea bugetului de apărare în detrimentul problemelor sociale. Mai mult, în ultima perioadă se atestă un discurs agresiv și jignitor la adresa Autonomiei găgăuze, iar autoritățile privesc cu scepticism misiunea de pacificatori de la Nistru. Toate astea, potrivit părții ruse, îngreunează rezolvarea conflictul transnistrean”, se spune în comunicatul Partidului Șor.

Potrivit aceluiași comunicat, „în cadrul întâlnirii cu înaltul oficial rus s-a mai discutat despre identificarea soluțiilor asigurării Republicii Moldova cu gaze naturale în această iarnă la prețuri accesibile [...] Cele două părți au abordat, de asemenea, și subiectul embargoului asupra produselor agricole, instituit de partea rusă la începutul lunii august, precum și despre soluțiile care pot duce la deblocarea interdicției. Potrivit reprezentanților delegației din Republica Moldova, în condițiile în care guvernarea de la Chișinău refuză orice contact cu oficialii Federației Ruse, a fost nevoie de implicarea opoziției pentru a fi găsite soluții la problemele existente”, se mai spune în comunicat.

Contează mai puțin faptul că, de fapt, nu au fost găsite niciun fel de soluții; important era ca electoratul pro-rus din Republica Moldova să vadă la televizor cine sunt cei care îi reprezintă interesele și poartă de grijă țării.

De notat că Leonid Sluțki, cel cu care s-au întâlnit la Moscova opozanții de la Chișinău, afirma cu numai câteva zile înainte de întrevederea respectivă că Transnistria este teritoriu al Federației Ruse.

În pofida acestor declarații, Partidul Șor anunța că, în cadrul discuțiilor din Duma de Stat, Sluțki ar fi spus că „Rusia sprijină necondiționat unitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

Totuși, în condițiile în care trupele ruse întâmpină dificultăți serioase pe frontul din Ucraina, este de așteptat ca sprijinul pe care Moscova ar fi putut să-l ofere forțelor pro-ruse din Republica Moldova să nu mai fie cel pe care acestea au contat și, poate, mai contează încă. Prioritatea Rusiei va fi în următoarele luni Ucraina – ceea ce evident nu înseamnă și că Moscova nu-și va mai promova interesele în Republica Moldova.  

În plus, înfrângerile pe care le-a suportat armata rusă în ultimele zile vor afecta inevitabil imaginea Kremlinului, fapt care se va răsfrânge indirect și asupra imaginii forțelor susținute de Moscova la Chișinău.

Așadar, contraofensiva ucraineană din regiunile Harkov și Herson va diminua, probabil, riscurile la adresa Republicii Moldova venite din partea Federației Ruse, va oferi Chișinăului un spațiu mai mare de manevră la tratativele cu Tiraspolul și ar putea reduce substanțial sprijinul acordat de Kremlin forțelor proruse din Basarabia. Până la urmă, totul depinde de evoluțiile de pe frontul din Ucraina și de capacitatea Kievului de a continua contraofensiva începută.

Alte știri
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Joe Biden și Xi Jinping au căzut de acord, printre altele, să stabilească o linie directă de contact. E un pas înainte în relația bilaterală, după ani de tensiuni.

Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată un declin al pro-europenilor, după o campanie marcată de ingerințe ale Moscovei și dezinformări și scandaluri generate de filo-ruși.

Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne

Decizia guvernului bulgar de a taxa suplimentar gazul rusesc a provocat tensiuni cu Ungaria și Serbia, cât și un nou conflict cu președintele pro-rus Rumen Radev.

Polonia: PiS se va agăța de putere chiar și sub un guvern condus de Donald Tusk
Polonia: PiS se va agăța de putere chiar și sub un guvern condus de Donald Tusk

Conservatorii polonezi au pierdut alegerile, dar își mențin pârghiile în stat prin oamenii numiți și legile adoptate cât timp s-au aflat la putere. PiS vrea să profite și de fracționarea adversarilor săi.

Michal Kukawski
24 oct. 2023
Cehia și Rusia, cu ochii pe alegerile din Slovacia
Cehia și Rusia, cu ochii pe alegerile din Slovacia

Alegerile din Slovacia au fost urmărite cu atenție la Praga, întrucât rezultatele pot fi un indiciu privind evoluția viitoare a atitudinii societății civile din Cehia.

Michael Švec
17 oct. 2023
Pârghiile Rusiei în Republica Moldova
Pârghiile Rusiei în Republica Moldova

Războiul din Ucraina a accelarat procesul de detașare a Republicii Moldova de Rusia. După eliminarea dependenței economice și energetice, pârghiile Moscovei sunt propaganda și pro-rușii.

Corneliu Rusnac
16 oct. 2023
Este Polonia pregătită pentru schimbare?
Este Polonia pregătită pentru schimbare?

Opoziția liberală din Polonia speră să întrerupă perioada lungă de guvernare a PiS odată cu alegerile din 15 octombrie. Conservatorii mizează pe înăsprirea tonului față de Ucraina și UE

Michal Kukawski
06 oct. 2023
Viktor Orban dă semne de disperare
Viktor Orban dă semne de disperare

Discursul agresiv ținut de Viktor Orban în parlamentul ungar arată lipsa de soluții la o criză economică amplificată de propriile politici, dar și la izolarea tot mai mare în UE și NATO.

Ioana Dumitrescu
29 sept. 2023