România se opune, din cauza impactului pe care lucrările le-ar avea asupra ecosistemului din Delta Dunării.
Grupul are o prezență de lungă durată în Ucraina și Rusia, unde, înainte de război, realiza o zecime din vânzările totale.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
Sute de politicieni, militari și diplomați din întreaga lume participă la Conferința de la Munchen pentru a discuta despre mediul de securitate transformat al Europei după un an de invazie rusă.
Volodimir Zelenski spune că doar armele aduc pacea, pentru că sunt singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege.
Statul evreu are peste un milion de cetățeni originari din fosta Uniune Sovietică.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că se va întâlni, vineri, cu președintele rus, Vladimir Putin.
Volodimir Zelenski a admis că ucrainenii nu au vreun motiv să lupte în război pentru nu dețin averi ca oligarhii, au existențe precare și sunt înglodați în datorii, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuite de presa guvernamentală rusă. În realitate, mesajul lui Zelenski este scos din context, acesta vorbind pentru militarii ruși care participă la invazie fără să aibă „iahturi și bănci”.
Secretarul american al Apărării spune că Washingtonul își păstrează prezența militară în regiune.
Preşedintele Klaus Iohannis reitereză „susţinerea de neclintit pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale” ale statului vecin.
Agențiile umanitare ale ONU vor avea nevoie de 3,9 miliarde de dolari pentru a ajuta 11,1 milioane de oameni din Ucraina și 1,7 miliarde de dolari pentru 4,2 milioane de refugiați în diferite țări din Europa de Est.
Maria Ponomarenko a criticat bombardarea teatrului din orașul ucrainean Mariupol, asediat atunci de armata rusă.
„Măsurile de sprijin social” decise de autorități „cuprind plăți pentru cetățenii ruși mobilizați și pentru cei care și-au exprimat voluntar dorința de a participa la operațiunea militară specială”.
Cutremurul din Turcia a fost provocat de „mai marii lumii” – adică de occidentali – pentru a-l pedepsi pe președintele țării, Recep Tayip Erdoğan, crede senatoarea Diana Șoșoacă. Aceasta și-a expus teoria chiar la tribuna Senatului, într-o declarație împănată cu teorii ale conspirației, falsuri istorice, narațiuni cu privire la războiul din Ucraina care amintesc de propaganda rusă și o chemare la luptă cu trimiteri la Vechiul Testament.
---copie-image.webp)
UE a trimis militari, instructori și spioni în Ucraina cu mult timp înaintea războiului din 2022, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei guvernamentale ruse care o citează pe purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei, Maria Zaharova. În realitate, UE nu a trimis în trecut și nu participă nici acum la acțiunile militare pe teritoriul Ucrainei.
Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova de anul trecut, când a instrumentat criza energetică, potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Într-un interviu acordat TVR pe 15 februarie, Maia Sandu a explicat că elementul nou în eforturile de destabilizare îl reprezintă cetățenii străini care urmau să fie folosiți în planul privind luarea de ostatici și capturarea unor instituții. Maia Sandu a vorbit și despre situația politică de la Chișinău, înarmarea Republicii Moldova și speculațiile privind candidatura sa la președinția României.
Premierul naționalist Viktor Orban dă vina în mod frecvent pe sancțiunile impuse de Bruxelles Rusiei pentru a explica declinul economic.
„Au venit aici pentru a evita să ucidă oameni nevinovați și să fie uciși într-un război declanșat de țara lor.”
Statele Unite recunosc că presupusul complot nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rusesc".
Durata conflictului, mai mare decât se preconiza inițial, pierderile înregistrate și dificultățile cotidiene au un impact asupra ucrainenilor și mulți resimt o oboseală de război – chiar dacă sunt în continuare hotărâți să reziste. Propaganda rusă încearcă, în stil propriu, să exploateze această oboseală și problemele inerente unui război atât de distructiv, care pare să nu se mai termine.
Cenzorii Kremlinului nu mai au ce monitoriza la capitolul critică la adresa lui Putin, constată jurnaliștii ruși de investigație, după ce a fost epurată și blocată toată mass-media de opoziție din Rusia. Presa rusă independentă mai scrie și cum au eșuat eforturile Kremlinului de a recruta mercenari în Serbia pentru războiul din Ucraina.
Turcia amână ratificarea cererii de aderare pentru Suedia pe motiv că țara găzduiește teroriști kurzi.
Ei cred că schimbarea Guvernului de la Chișinău a fost o necesitate.
El ar fi încheiat o alianță informală cu șeful grupului de mercenari Wagner, oligarhul tot mai influent Evgheni Prigojin, și cu alți naționaliști care susțin războiul din Ucraina.
Potrivit liderei de la Chișinău, planul rusesc implică unități para-militare din luptători străini, în civil, care ar fi urmat să atace instituții ale statului și să ia ostatici, acțiunile fiind mascate de proteste ale opoziției pro-rusești.
Personajele cheie – premierul demisionar, Natalia Gavrilița, premierul desemnat, Dorin Recean, și președintele Maia Sandu – au spus că schimbarea s-a produs pe fondul situației de securitate tensionate. Există însă indicii că adevăratele cauze țin de lentoarea reformelor și de tensiuni interne în cadrul guvernării.
Ea a declarat că republica intră într-o nouă etapă, în care prioritară va fi securitatea.
Chișinăul confirmă, Bucureștiul nu.
Ministru: toate elementele unui război hibrid, precum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj energetic, continuă și în 2023.
„Din păcate, mai multe instalații de înaltă tensiune au fost afectate (…), ceea ce a condus la întreruperi de curent”.
În martie 2022, el a fost în Polonia, pentru a se întâlni cu autoritățile de la Varșovia, cu militari americani și cu refugiați ucraineni.
Viktor Orban se declară în tabăra păcii și în favoarea unei încetări imediate a focului în Ucraina.