Kievul cere insistent avioane de luptă și rachte cu rază mai lungă de acțiune.
Kievul protestează vehement după ce premierul Viktor Orban a apreciat că Ucraina a devenit tărâmul nimănui.
Orașul, care avea 15.000 de locuitori înainte de declanșarea invaziei, este situat la 150 de kilometri sud de Bahmut, pe care armata rusă încearcă, fără succes, să-l cucerească de mai bine de jumătate de an.
„Acesta va fi, probabil, cel mai mare nivel al cheltuielilor militare din toate țările NATO” - a adăugat șeful guvernului conservator de la Varșovia, Mateusz Morawiecki, fără a preciza sursa exactă a investițiilor suplimentare.
În urma scandalului de dopaj instituţionalizat din sportul rusesc, din 2014-2015, țara a fost, deja, supendată din marile competiţii olimpice şi mondiale, iar atleţii săi nu pot participa decât sub drapel neutru.
Un document al Serviciului Federal de Protecție rusesc arată că acesta este pregătit să îl apere pe Vladimir Putin inclusiv cu ajutorul hipnotizatorilor și preoților. Existența unui plan de apărare parapsihologică poate părea bizară, dar înclinația către misticism și paranormal nu e neobișnuită în Rusia. De-a lungul timpului, elitele și chiar statul au apelat la ajutoare neconvenționale, ca Rasputin, parapsihologii KGB sau generalul FSB care spunea că citește gânduri.
Firmele de servicii funerare din Rusia sunt supra-aglomerate și în multe locuri din țară se extind cimitirele sau se înființează unele noi din cauza numărului mare de persoane ucise în războiul din Ucraina, scrie presa independentă rusă. Tot acolo, Veridica a găsit și o analiză privind eșecul așa-numitei doctrine Gherasimov, care ar fi trebuit să facă din armata rusă o forță modernă, capabilă să poarte un nou tip de război, cu multe elemente hibride.
Secretarul de Stat american spune că atrocitățile comise de Rusia subliniază nevoia unui ajutor extins pentru Ucraina.
Coreea de Nord a negat, duminică, că a furnizat arme Moscovei, după ce Washingtonul o acuzase că a livrat rachete...
Premierul ungar, Viktor Orban, le-a spus reporterilor că Ucraina e o țară a nimănui și a comparat-o cu Afganistanul.
De Ziua Internațională a Victimelor Holocaustului, liderul de la Kremlin a reluat retorica pe care o folosește de aproape un an pentru a justifica invadarea țării vecine.
Liderul separatist pro-moscovit din regiunea Donețk, Denis Pușilin, a declarat că „așteaptă vești bune” de acolo și că o victorie ar „schimba echilibrul de putere pe front”.
Forțele aeriene ucrainene spun că aparatele americane F16 ar fi cele mai potrivite.
Alegațiile pe această temă au fost lansate, într-un interviu pentru un post rusesc de televiziune, de fostulul șef al statului, socialistul pro-moscovit Igor Dodon.
Ca măsură de precauție, autoritățile ucrainene au recurs la întreruperi de curent „de urgență”, pentru a „evita deteriorarea majoră a infrastructurii electrice în cazul în care rachetele inamice își ating țintele”.
„Rusia va avea nevoie de un timp extrem de lung și de o introspecție foarte profundă după acest conflict, pentru a reveni în saloanele lumii civilizate” – apreciază directorul memorialului amenajat pe locul fostului lagăr nazist, Piotr Cywinski.
Presa mai susține că acesta a lansat, în sârbă, urarea „viață lungă Rusiei”.
Autorităţile ucrainene acuză Moscova că-i ţine captivi pe refugiaţi şi-i obligă să-şi ia cetăţenie rusă.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a recunoscut că tancurile occidentale nu vor schimba situația de pe front, dată fiind superioritatea inamicului la acest capitol, potrivit presei ruse, care citează greșit un interviu acordat de liderul de la Kiev unui post german de televiziune. În realitate, Zelenski a spus că decizia de a livra tancuri de către un singur stat este importantă, dar insuficientă, și a solicitat ajutorul tuturor partenerilor Ucrainei.
Schimbări în discursul oficial arată că Belgradul ar vrea să grăbească aderarea la Uniunea Europeană.
Ofițerul de securitate al reprezentanței diplomatice care a deschis plicul a fost rănit ușor la mâna dreaptă.
Guvernul de la Berlin va emite în curând permisele de care au nevoie țările partenere pentru a putea transfera Ucrainei tancurile de producţie germană din dotarea propriilor forțe armate.
Orașul, care avea 70.000 de locuitori înainte de război, a fost supus, încă din vară, atacurilor repetate ale rușilor, fără ca acestea să fi reușit până acum să spargă apărarea ucraineană.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Acestea au o rază de acțiune de 900 kilometri și pot zbura cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului, ceea ce face dificilă contracararea lor.
Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.
Ucraina ar putea primi peste 150 de tancuri occidentale de diferite modele, conform promisiunilor de până acum.
Pe fondul problemelor provocate de invazia rusă și al scandalurilor de corupție, a scăzut încrederea populației ucrainene și a partenerilor occidentali în guvernanții de la Kiev.
Preşedintele Aleksandar Vucic susține că aceste presiuni sunt o consecință a „noului context geopolitic”, născut în urma invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022.
Riga acuză continuarea de către Rusia a „agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei, lansată pe 24 februarie 2022”.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.