El a lăudat ceea ce a numit rezistența Moscovei și Beijingului în fața „presiunii” occidentale.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
Inițiativa UE de a înființa un tribunal special pentru crimele de război din Ucraina, care va coopera cu Curtea Penală Internațională, a fost prezentată de propagandă rusă ca o încercare de a ascunde implicarea Bruxellesului în comiterea acestor crime. În realitate, UE nu a comis nicio crimă pe teritoriul Ucrainei, sprijinind însă eforturile defensive ale Kievului în fața agresiunii ruse.
Autoritățile de la Minsk menționează că nu au informații despre victime sau pagube, iar imaginile difuzate de media regimului arată resturi de rachetă pe un câmp pustiu.
Media internaționale notează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a evitat să participe la reuniuni publice de la declanșarea pandemiei de COVID-19, a dat prin videoconferință ordinul de arborare a steagulului Rusiei pe noile nave.
Autoritățile susțin că evacuarea civililor din zonă nu e necesară.
El afirmă că, după invadarea Ucrainei vecine de către trupele Moscovei, aceasta s-a adaptat rapid la noua realitate, acţionând ca o veritabilă diplomaţie de război.
Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.
Potrivit experților internaționali, companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine”.
După ce țările occidentale au impus Moscovei sancțiuni economice de o duritate fără precedent, inclusiv interdicții pentru transportatori, companiile aeriene ruse au încetat să zboare către majoritatea destinațiilor din strănătate.
Cu două zile înainte, un membru al grupului său, Vladimir Bidenov, a fost găsit inconștient în același hotel, în aparență după un infarct, și n-a putut fi reanimat.
„România ne susține foarte activ în lupta împotriva agresorului” - declara, luna trecută, premierul Ucrainei, Denis Şmihal.
De la început războiului din Ucraina, peste 5 milioane de ucraineni au trecut granița României refugiindu-se din calea războiului. Cei mai mulți au ales să meargă mai departe, spre Occident, dar unii au preferat să rămână aici. Oficial sunt 90 348, dar numărul real ar putea fi mult mai mare. Înainte de a ajunge în România, mulți știau doar ceea ce le spusese propaganda sovietică și rusă, așa că au fost uimiți de ce au găsit și de felul în care au fost primiți. Cu tot ajutorul primit, există însă și probleme – refugiaților le este greu să se integreze din cauza barierelor lingvistice și mulți încă resimt impactul psihologic al dramei prin care au trecut.
Din 57 de mii de femei înrolate, pe front au mai rămas vreo 6 mii, celelalte fiind ucise sau luate în prizonierat, scrie presa rusă, acuzându-l pe președintele Volodimir Zelenski că-și ucide propriul popor în războiul ruso-ucrainean. În realitate, potrivit datelor Ministerului Apărării al Ucrainei, în război au fost ucise doar 101 femei, iar multe din cele înrolate nu au ajuns pe front, ci fac parte din structurile auxiliare ale armatei aflate în diferite regiuni ale țării.
Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?
Analiștii amintesc că Putin pune la îndoială, de ani în șir, existența une națiuni ucrainene și afirmă că statul vecin e o creație a fondatorului regimului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, care, în anii 1920, a înființat ceea ce în epocă se numea Republica Socialistă Sovietică Ucraineană.
Deputatul municipal de la Sankt Petersburg Nikita Iuferev insistă că „Federația Rusă nu a început niciun război”.
El a fost declarat vinovat de „terorism” și de „insulte” la adresa președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de aproape 30 de ani.
În unele cazuri, ofițerii ruși din Ucraina se supun ordinelor primite de la mercenari.
„Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene” – amintește ministerul de Externe de la București.
Militari trimiși pe front în Ucraina încearcă să scape de război și armata, iar statul răspunde trimițându-i în judecată, scrie presa independentă acolo. Tot aceasta analizează și răspunsul propagandei Kremlinului la înfrângerile din Ucraina: s-a transformat într-o „propagandă de criză”.
Desfășurarea de către Ucraina a unei operațiuni militare pe teritoriul Crimeii este egală cu o declarație de război a SUA împotriva Rusiei, iar Moscova poate răspunde bombardând Washingtonul, scrie presa guvernamentală rusă, citând un oficial de la Moscova. În realitate, Ucraina are dreptul să își recupereze acest teritoriu iar comunitatea internațională nu a recunoscut vreodată anexarea ilegală a Crimeii sau apartenența sa la Rusia.
Comuniştii şi socialiştii acuză guvernarea pro-occidentală că încalcă normele democratice.
Statele Unite, cel mai mare donator pentru Ucraina invadată de trupele ruse, i-au oferit, până acum, acesteia, potrivit estimărilor experților, ajutoare de aproape 50 de miliarde de dolari, între care 20 de miliarde de dolari în armament și asistență militară.
Încă de la începutul invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, Rogozin, care a fost și ambasador al Rusiei la NATO, s-a exersat în declaraţii războinice faţă de Occident.
El a reluat și ideea, prost prizată la Kiev și în cancelariile din Europa Centrală și de Est, că, la sfârșitul războiului, și Moscova trebuie să primească așa-numite „garanții de securitate”.
România intenționează să anexeze Republica Moldova și o parte a teritoriului Ucrainei, iar NATO o sprijină militar, potrivit unei narațiuni false din presa rusă. Aceasta mai scrie și că Polonia, la rândul său, urmărește să își alipească o parte din regiunile vestice ale Ucrainei. Narațiunile false pleacă de la teze, răspândite de ani de zile de Rusia, privind natura artificială a statului ucrainean și agresivitatea Occidentului.
În 2023, una dintre „prioritățile” armatei ruse rămâne „operațiunea specială (din Ucraina), până când toate obiectivele acesteia vor fi îndeplinite” - a spus și ministrul Apărării, Serghei Șoigu.
Bugetul Apărării se majorează cu 70% în 2023.
Rușii spun că nu se așteaptă la o schimbare de poziție din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, cu privire la refuzul de a negocia cu omologul său rus, Vladimir Putin, nici după vizita pe care liderul de la Kiev o face la Washington.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Războiul din Ucraina, cu mărturii de la față locului și analize privind implicațiile sale, este tema principală celui de-al doilea număr al revistei „România Occidentală”, o publicație a Institutului Diplomatic Român.