Berlinul a găsit surse alternative într-o jumătate de an.
Sponsorii militari ai Kievului discută mâine ce tipuri de armament vor livra în continuare.
Activiști din grupul naționalist SERB - care întrerupe în mod frecvent mitingurile opoziției din Rusia - au fost cei care au sunat la poliție, pentru a-i reclama pe participanți.
Guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksionov, a salutat „sosirea unui jucător atât de important”, care „va îmbunătăți (...) dezvoltarea economiei” locale.
Ziarul moscovit Kommersant scrie că a fost deschis un dosar penal împotriva a opt soldați, acuzați că au părăsit cu armele asupra lor o bază din regiunea ucraineană ocupată Lugansk și că au călătorit cu taxiul în Rusia.
În mai anul trecut, el a spus că apartenența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la minoritatea etnică evreiească nu înseamnă că regimul de la Kiev nu e nazist, fiindcă și dictatorul german Adolf Hitler a avut „sânge evreiesc”.
La Kiev a avut loc un protest în masă față de război, organizat de soțiile și mamele militarilor ucraineni uciși în lupte, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei guvernamentale ruse. În realitate, în capitala Ucrainei s-a desfășurat un miting al soțiilor și mamelor militarilor din captivitate, care i-au cerut președintelui să realizeze un nou schimb de prizonieri.
14 persoane, între care ministrul ucrainean de interne, alți oficiali și un copil și-au pierdut viața în urma prăbușirii unui elicopter lângă o grădiniță din localitatea Brovarî, în regiunea Kiev. Oficialii se aflau la bordul elicopterului iar o parte din victime, la sol.
Liderul de la Kremlin cere însă sprijinul populației, eroism din partea soldaților și performanțe de la industria de armament.
Presa considerată apropiată de serviciile rusești de securitate susține că toate victimele ar fi soldați mobilizați să lupte în Ucraina.
În martie 2022, ca ministru de Interne al landului Saxonia Inferioară, el a promovat o inițiativă legislativă care prevedea „consecințe penale” pentru oricine își exprimă public aprobarea față de invazia rusă din Ucraina.
„România este îngrijorată de intențiile militariste ale Moldovei” potrivit unei narațiuni lansate recent de propaganda rusă și preluată și de instituții media de la Chișinău. Autorul, un fost deputat comunist, strecoară în articol mai multe teze false, menite să pună la îndoială soliditatea relațiilor Chișinău-București. În realitate, România rămâne principalul susținător al Republicii Moldova în UE, dar și un partener comercial major, și indiferent de culoarea politică a guvernării este prima țară care sprijină, în momente de criză, Republica Moldova.
Serbia a condamnat invadarea Ucrainei dar s-a abținut să impună sancțiuni Rusiei.
„Forțele armate ruse nu bombardează clădirile rezidențiale sau infrastructura civilă, ci bombardează ținte militare” – pretinde purtătorul de cuvânt al președinției de la Moscova, Dmitri Peskov.
Acestea au loc în momentul în care, potrivit multor observatori, Moscova încearcă să implice Minskul în acțiunea sa militară împotriva Ucrainei.
Ea intrat sub tirul presei după ce a afirmat că, grație războiului din Ucraina, ar fi avut „multe, multe întâlniri cu oameni interesanți și minunați”.
La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul rus al Apărării a recunoscut în premieră meritele grupului Wagner în Ucraina. Tensiunile dintre armată și grupul Wagner, al cărui patron a criticat modul în care generalii poartă războiul, sunt de notorietate. În plus, Kremlinul a preferat să fie în general discret, în ultimii ani, cu privire la legăturile sale cu grupul Wagner și activitățile acestuia. Recunoașterea meritelor acestei armate de mercenari – care e ilegală chiar și conform legislației ruse – arată rolul tot mai mare pe care grupul Wagner îl joacă în război.
Kremlinul avertizează că livrările suplimentare de arme vor prelungi războiul și vor provoca Ucrainei și mai multe necazuri.
Ucraina a fost anul trecut printre cele mai periculoase zone.
Șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, condamnă, din nou, ceea ce numește războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Un atac cu rachete asupra infrastructurii critice” este în desfășurare la Kiev – a afirmat un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoșenko, în timp ce primarul orașului, Vitali Kliciko, le-a cerut locuitorilor „să rămână în adăposturi”.
Ea a fost criticată virulent pentru comentariile controversate despre războiul din Ucraina.
Peste opt mii au venit doar joi.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.
Autoritățile ruse au recunoscut pentru prima oară pierderi masive provocate de un atac ucrainean, iar schimbarea tacticii de comunicare pare să fi fost făcută pentru a preveni un scandal, scrie presa rusă independentă. Tot aceasta relatează despre rusificarea copiilor ucraineni deportați în Rusia și despre cursa înarmărilor declanșată de invadarea Ucrainei.
UE va intra în recesiune din cauza Ucrainei și cu greu va trece de iernile grele, potrivit unor narațiuni de propagandă ale presei ruse, care o citează intenționat greșit pe șefa FMI Kristalina Georgieva. În realitate, ea a încurajat aspirația spre independența energetică a statelor occidentale, precizând că UE riscă să intre în recesiune din cauza agresiunii ruse, dar și a altor factori.
Polonia ocupă locul șase în Europa în ceea ce privește amenințările cibernetice. Țintele nu sunt doar firmele private și utilizatorii de internet, ci din ce în ce mai mult spitalele, companiile de transport, băncile și toate sectoarele administrative. Autoritățile avertizează că atacurile se vor intensifica, iar în spatele lor se află Federația Rusă, care vrea să destabilizeze Polonia pentru rolul jucat de această țară în sprijinirea Ucrainei.
Aparatul AWACS are capacități cheie în misiunile de apărare și descurajare.
Pentagonul îndeamnă Moscova să pună capăt războiului în loc să-și rotească generalii.
Tot mai multe personalități plecate din țară se pronunță împotriva războiului din Ucraina.
Președintele „(Vladimir) Putin încearcă din nou și din nou să-l omoare pe Navalnîi, dar într-un mod mai discret și mai lent” – susțin suporterii săi.
România a criticat legea minorităților naționale din Ucraina, Kievul a promis că îi va acorda minorității române aceleași drepturi pe care le are cea ucraineană în România.