Donații
Veridica.md
Cehia e una dintre țările care au susținut cel mai puternic Ucraina după ce aceasta a fost invadată la scară largă de către Rusia, pe 24 februarie. Cu toate acestea, grupările pro-ruse sunt din ce în ce mai active în Cehia, încercând să profite de pe urma problemelor financiare și economice ale populației.
Cine alimentează protestele? De la pro-ruși la politicieni de la periferia spectrului politic
La începutul lunii septembrie, în Cehia a avut loc cel mai mare protest din ultimele luni. Conform estimărilor, aproximativ 70.000 de oameni s-au adunat în Piața Wenceslas din centrul Pragăi. Cei prezenți au fost uniți poate doar de opoziția lor față de guvernul condus de Petr Fiala. Altfel, lista participanților a inclus o amestecătură de grupări pro-ruse, anti-sistem și extremiste. Pe lângă aceste grupări au mai existat și multe persoane care au participat doar pentru că le este teamă de evenimentele actuale sau pentru că au început să întâmpine greutăți financiare.
Întocmai de aici vine pericolul. Până acum, forțele pro-ruse au organizat o serie de proteste, însă numărul participanților a fost în general mic – de fiecare dată au venit oameni care împărtășesc aceleași valori. Nu a mai fost cazul și acum – mii de cetățeni „normali” au luat parte la manifestare.
Astfel, întrebarea în clipa de față este cum vor continua guvernul, pe de-o parte, și organizatorii protestelor, pe de altă parte, să gestioneze valul de nemulțumire din societate. Să-i examinăm cu mai multă atenție pe aceștia din urmă, precum și șansele lor de a da naștere unei mișcări de protest și mai ample.
Manifestarea a fost anunțată de Ladislav Vrabel, până de curând un activist cvasi-anonim care organizase proteste restrânse împotriva măsurilor anti-COVID. A început ca activist politic în orașul České Budějovice din Boemia de Sud, acolo unde deținea și o pizzerie. Afacerea lui s-a prăbușit însă, iar în clipa de față, el nu declară niciun venit. La începutul lunii martie, Vrabel scria pe rețelele de socializare că aduce în Cehia un autobuz plin cu refugiați din Ucraina și chiar angajase două femei la restaurantul lui. Jumătate de an mai târziu, el organiza deja un protest la care era criticată, printre altele, „diluarea planificată a națiunii” prin aducerea de refugiați ucraineni și se cerea ca Cehia să rămână neutră pe plan militar. Anterior, Vrabel organizase proteste împotriva imigranților și a măsurilor anti-pandemice.
Al doilea organizator al protestului este omul de afaceri Jiri Havel. Havel s-a implicat îndeaproape în organizarea de proteste în timpul pandemiei de COVID-19. Printre altele, sfătuia oamenii să folosească dezinfectanți industrali pentru a trata coronavirusul.
La protestul din septembrie au luat parte politicieni de la periferia spectrului politic, majoritatea cu convingeri pro-ruse puternice, precum candidatul Partidului Comunist la alegerile prezidențiale, Josef Skála, care mărturisea în biografia sa că în august 1968 a mers în zorii zilei la aeroport pentru a întâmpina cu brațele deschise ocupanții sovietici.
E puțin probabil, cred, ca acești oameni să poată organiza o mișcare de protest puternică și de durată, deoarece nu reușesc să se adreseze decât unui cerc restrâns de persoane. Nu exclud însă posibilitatea ca altcineva să profite de această oportunitate.
Unii dintre protestatari au preocupări legitime cu privire la situația economică
Prima reacție a premierului Petr Fiala, care este și liderul Partidului Civic Democratic, partid conservator de dreapta, nu a părut a fi cea a unui politician care dorește să calmeze spiritele. În aceeași zi, prim-ministrul a explicat că protestul a fost susținut de forțe pro-ruse care vor ca Cehia să părăsească Uniunea Europeană și NATO. „Vor să devenim din nou vasalii Moscovei”, a declarat el.
Alți membri ai cabinetului său au avut reacții mai temperate, vizibil afectați de amploarea protestului. Premierul și-a menținut însă declarația.
Analiștii politici și alți experți susțin că oamenii sunt îngrijorați de viitorul țării din cauza scumpirilor în lanț, iar unii din ei au început să rămână fără bani. Unii specialiști au dat vina pe guvern pentru comunicarea proastă care adâncește încertitudinea cetățenilor.
„Demonstrația de ieri a reușit să aducă laolaltă oameni din diferite pături sociale, cu motivații diferite. Din acest punct de vedere, a fost un eveniment unic. Și nu ar fi de mirare dacă se va adeveri că influența rusă a fost unul din principalele motoare ale protestului. Nu are sens să ne prefacem că Moscova nu desfășoară astfel de operațiuni în Cehia. Rusia se află într-o situație în care are nevoie tocmai de astfel de evenimente”, a comentat analistul Jan Charvát. Acesta a adăugat că „un politician trebuie să se gândească la impactul pe care o să-l aibă declarațiile sale”.
„Nu poate comenta o chestiune atât de gravă de așa manieră – din declarația lui se poate ușor înțelege că toți oamenii care au umplut Piața Wenceslas reprezintă forțe pro-ruse. Iar această afirmație nu face decât să confirme faptul că guvernul nu știe încă cum să comunice cu restul societății”, a mai spus analistul politic.
După ezitările inițiale, în cele din urmă guvernul a intervenit și a decis să plafoneze prețul la energie, anunțând această măsură abia la zece zile de la protest.
„Motivul imediat a fost scumpirea accelerată a energiei electrice la finalul lunii august, care a șocat practic întreaga Europă. Este un efect direct al războiului economic al lui Putin cu Occidentul. În timp ce Rusia atacă Ucraina cu arme, manipulează în același timp și prețul la energie pentru a destabiliza restul Europei. Scopul lui este să pericliteze securitatea socială a populației țărilor europene, să le perturbe economiile, să erodeze încrederea cetățenilor în stat și democrație, și să învrăjbească astfel țările europene”, a explicat Premierul Petr Fiala într-un discurs televizat.
Guvernul a mai lansat și o campanie de informare cu scopul de a le explica oamenilor cum pot obține subvenții de la stat.
Va avea parte Cehia de o toamnă fierbinte?
E greu de prezis cum va evolua actuala situație. Aceiași organizatori au anunțat o nouă demonstrație în data de 28 septembrie, iar sindicatele conduse de candidatul la prezidențiale, Josef Středula, au anunțat un protest pe 8 octombrie.
Așadar, se aproprie oare o tomană fierbinte în Cehia? Deși așa părea nu cu mult timp în urmă, există mai mulți factori care contrazic acest scenariu. Plafonarea prețurilor la energie pare să fi calmat situația, iar victoriile de pe front ale ucrainenilor ridică multe semne de întrebare în tabăra pro-rusă. Aceste circumstanțe par să fie în favoarea unei detensionări a contextului actual.
Mai mult decât atât, în Cehia urmează să fie organizate alegeri municipale la sfârșit de septembrie. Scrutinul ne va arăta echilibrul de forțe actual și poate produce o noua dinamică pe scena politică locală. Principalul aspect de urmărit este care va fi rezultatul alegerilor în Praga și dacă coaliția de guvernare va reuși să câștige și capitala. În prezent, coaliția este alcătuită din cinci partide: Partidul Democrat Civic, TOP 09, Partidul Creștin Democrat, Primari și Independenți (STAN) și Partidul Piraților. La scurt timp de la învestire, guvernul a trebuit să gestioneze poate cea mai mare criză a secolului: atacul Rusiei asupra Ucrainei și consecințele războiului, inclusiv creșterea prețului la energie.
Guvernul a adoptat o poziție foarte clară față de Rusia, iar Cehia a devenit unul dintre principalii susținători ai Ucrainei din cadrul Uniunii Europene. Din această postură, guvernul a avut inițial parte de sprijinul general al societății, iar grupările pro-ruse au fost practic reduse la tăcere. Situația a început treptat să se schimbe la sfârșitul primăverii și în vară. Opoziția din Camera Deputaților a început să pună la îndoială asistența acordată refugiaților ucraineni de pe teritoriul Cehiei, precum și livrările de aramament către armata ucraineană. Politicienii cu simpatii ruse vădite au devenit la rândul lor mult mai activi, iar cel mai bun exemplu este demonstrația de la începutul lui septembrie.
Un sondaj recent realizat de STEM mai indică și o creștere în preferințele electoratului a SPD, un partid de opoziție pro-rus care se opune livrării de arme către Ucraina. Cu un procent de 14.3% în sondaje, SPD ar fi ieșit pe locul doi dacă alegerile s-ar fi desfâșurat la începutul lui septembrie. Pe primul loc ar fi ieșit ANO, un alt partid de opoziție. Viziunile pro-ruse ale acestuia nu sunt așa de vizibile, dar liderul său, Andrej Babiš, a criticat livrarea de echipamente militare Ucrainei.
Înainte de vacanța de vară, a scăzut și dorința cehilor de a ajuta Ucraina, nu doar în sfera militară, ci și la nivel diplomatic și umanitar.
Au existat totodată și exemple de oficiali cehi care au vizitat teritoriile ocupate. În timp ce în alți ani aceste vizite au fost relativ frecvente, în ciuda avertizărilor făcute de Ministerul de Externe și chiar de autoritățile de la Kiev, ele s-au oprit odată cu invazia Rusiei. Abia la începutul lunii august, senatorul Jaroslav Doubrava, unul dintre cei mai vechi și mai virulenți susținători ai Rusiei din Parlamentul Cehiei, a efectuat o vizită la Simferopol. Aici a avut întrevederi cu reprezentanții forțelor de ocupație, inclusiv cu Serghei Aksenov. În același timp, campionul ceh la sărituri de la mare înălțime, Michal Navrátil, a participat la o competiție organizată în Crimeea.
Din nefericire, se pare că, pe lângă politicieni, și înalți demnitari cehi au fost dispuși să acționeze pentru a apăra interesele Rusiei. Abia când Vladimir Putin a lansat războiul împotriva Ucrainei, un angajat al Ministerului de Externe din Cehia, care de ani de zile transmitea informații (inclusiv secrete) către serviciul rus de informații externe (SVR), fiind plătit de acesta, a fost dat afară de minister. Paradoxul este că acest funcționar, care avea acces la informații strict confidențiale, nu va fi probabil condamnat. Într-adevăr, interceptările și celelalte probe prezentate de serviciile secrete nu pot fi utilizate în instanță.
Una peste alta, situația nu este atât de rea pe cât o sugerează aceste câteva exemple. Majoritatea cehilor susțin Ucraina și cu siguranță că nu au nicio intenție să colaboreze cu Rusia. Asistăm la o întoarcere la „normalitate” după șocul pe care societatea l-a suferit în urma invadării Ucrainei. Acesta este dublat și de incertitudinea generată, în primul rând, de creșterea abruptă a prețurilor la energie și de anxietatea generală cauzată de război. În mod paradoxal, Rusia lui Putin, principalul vinovat pentru această situație, este cea care beneficiază cel mai mult de pe urma ei. Moscova are nevoie de sincope în statele occidentale și, ca urmare, în relația dintre statele membre UE și NATO. Este practic singura ei șansă. Occidentul trebuie să continue să ofere un răspuns ferm la agresiunea rusă, ca și până acum. Tocmai acestui lucru i se datorează victoria forțelor ucrainene în regiunea Harkov, acolo unde au reușit să străpungă linia de apărare a Rusiei de-o manieră cu totul surprinzătoare. Iar la rândul lor, aceste victorii reprezintă o mare încurajare pentru statele care până acum au ezitat să ofere asistență.
