Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Incidentul a avut loc într-un moment în care Rusia a restricționat drastic aprovizionarea cu gaze a Europei.
Zelenski, remarcă media internaționale, călătorește în mod frecvent în zonele din apropierea liniei frontului, dar deplasarea sa la Bahmut, în regiunea Donbass, pare să fi fost cea mai riscantă.
Ministerul Pescuitului din guvernul local nu invocă războiul din Ucraina drept motiv al acestei decizii, dar, încă din octombrie, șeful Executivului, Mute Egede, a anunțat că Groenlanda „va urma sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei și a companiilor ruse”.
Nevoile operaționale ale Ucrainei sunt estimate la 40-57 de miliarde de dolari pentru anul 2023.
O interpretare subiectivă, amintind de linia narativă promovată de Vladimir Putin anterior declanşării agresiunii împotriva Ucrainei, a unui editorial semnat de renumitul diplomat american Henry Kissinger îşi propune să justifice discursul fostului ministru român de externe Andrei Marga, de la mijlocul lui septembrie, prin care acesta afirma că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei, României, Ungariei şi Poloniei pentru a obţine pacea în războiul cu Rusia. În realitate, Kissinger a detaliat un scenariu diplomatic imaginat de el în primăvara acestui an, prin care oferea o soluţie de obţinere a păcii în urma invaziei ruseşti din Ucraina.
---copie-image.webp)
„Ce va urma (…), intențiile lor în raport cu Chișinăul, putem discuta, dar acesta este un risc real și foarte înalt" - a declarat directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.
Încă din iunie, Statele Unite i-au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă din Ucraina.
Anunțul survine în ziua în care la Minsk e așteptat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Ucraina vinde energie electrică Republicii Moldova, iar conducerea țării se îmbogățește în timp ce ucrainenii stau în frig și întuneric, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, Kievul a întrerupt exporturile la 11 octombrie, după prima fază a atacurilor cu rachete, iar Republica Moldova este sprijinită în această criză de România.
În situația în care împotriva Republicii Moldova „se desfășoară nu doar un război energetic, ci și unul informațional, avem responsabilitatea și chiar obligația de a ne proteja cetățenii” și statul – afirmă premierul Natalia Gavriliță.
„Aș dori să aud propunerile dumneavoastră cu privire la acțiunile noastre pe termen scurt și mediu” – le-a spus el generalilor.
„Nu părăsiți adăposturile! Atacul asupra capitalei este încă în curs!" - le-a cerut locuitorilor primarul Vitali Kliciko.
Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele aliatului său să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină.
Presa independentă rusă relevă că serviciile speciale au o nouă predilecție pentru „prevenirea” atacurilor teroriste ale „naționaliștilor” ucraineni. Jurnaliștii mai constată că posturile oficiale de la Kremlin sunt în continuare urmărite de rușii din statele europene, deși au fost interzise în UE.
Potrivit criticilor Kremlinului, minoritățile concentrate în regiunile paupere, de la periferia Federaţiei, au, proporţional, mai mulți soldați uciși pe front în comparație cu etnicii ruși.
„Inamicul a lovit din nou centrul orașului, la 100 de metri de clădirea administrației regionale” – a anunțat președinția de la Kiev.
Legea a fost adoptată în contextul invaziei declanşate de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei vecine.
Ministrul Anatolie Nosatîi spune că amenințările de securitate de ordin extern sunt generate, în primul rând, de războiul de pe teritoriul Ucrainei vecine.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Societatea germană este revoltată de decizia UE de a oferi asistență financiară Kievului în contextul războiului, nemulțumirea fiind reflectată în paginile ziarelor naționale, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei pro-Kremlin. În realitate, au fost selectate doar câteva comentarii din ziarul Die Welt și prezentate ca opinia tuturor germanilor. De asemenea, știrea tradusă în rusă a fost prezentată intenționat greșit.
„Acest subiect nu este pe ordinea de zi” – le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.
78 dintre aceștia sunt femei.
Simeon Boikov, cunoscut sub porecla „Aussie Cossack” (Cazacul Australian, n. red.), se prezintă ca jurnalist independent și are peste 200.000 de abonați pe rețelele de socializare, în care care își exprimă sprijinul sincer față de Rusia și opoziția față de vaccinurile anti-COVID-19.
Companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine” – afirmă experții americani.
Ei sunt, deja, detașați la Zaporojie, cotat drept cel mai sensibil sit nuclear ucrainean, din cauza apropierii de front și a trupelor ruse care l-au ocupat.
„Ajutorul atinge sau chiar depășește cele 800 de milioane de euro” solicitate de președintele Volodimir Zelenski.
La mijlocul lunii octombrie, Belarus și Rusia au anunțat crearea unei forțe militare comune, cu scop pur „defensiv”, după cum susţine Minskul.
Tătarii din Crimeea au fost primele victime ale agresiunii rusești din Ucraina și continuă să fie persecutați de Moscova, potrivit ministrului adjunct de externe de la Kiev, Emine Japarova. Într-un interviu acordat Veridica, Japarova, care coordonează strategia pentru Platforma Crimeea și este responsabilă, printre altele, cu diplomația publică și relația cu organizații internaționale, a explicat cum încalcă Rusia convențiile de Geneva și de ce crimele sale din Ucraina pot fi considerate genocid.
Sancțiunile economice impuse Moscovei, inclusiv plafonarea prețului petrolului, nu afectează economia Rusiei ci provoacă o criză economică de proporții în Occident, potrivit unei narațiuni false răspândite în România. De fapt, sancțiunile se resimt în Rusia la o scară tot mai largă, iar chiar dacă s-a înregistrat o încetinire a creșterii economice în Occident, aceasta nu a încetat.
