În Germania au loc, duminică, alegeri parlamentare, care, foarte probabil, vor pune capăt supremației creștin-democraților

În Germania au loc, duminică, alegeri parlamentare, care, foarte probabil, vor pune capăt supremației creștin-democraților
© EPA-EFE/LUKAS BARTH-TUTTAS / POOL   |   Christian Democratic Union (CDU) party chairman and top candidate for the upcoming federal elections Armin Laschet (L) and German Chancellor Angela Merkel (R) during the election campaign closing of the CDU and CSU in Munich, Germany, 24 September 2021.

În Germania au loc, duminică, alegeri parlamentare, care, foarte probabil, vor pune capăt supremației creștin-democraților, ce s-au aflat la guvernare 16 ani, sub conducerea cancelarului Angela Merkel.  Deși cifrele variază ușor, sondajele privind intențiile de vot sunt concordante în ceea privește ierarhia partidelor. Social-democraţii (SPD) conduc cu 25-26%, faţă de 20-22 procente pentru creştin-democraţi (CDU-CSU) şi 15-17 pentru ecologişti. Urmează Alternativa pentru Germania (extrema dreaptă) şi Partidul Liberal-Democrat (FDP), ambele cu 11-12 procente, iar Die Linke (extrema stângă) e cotată la 6-7%. Scrutinul ar putea fi, însă, tranșat de indeciși, care însumează circa o treime din electorat.

Acum o săptămână, candidatul social-democrat la funcţia de cancelar, actualul ministru de Finanţe Olaf Scholz, şi-a consolidat poziţia de favorit. Potrivit sondajelor, citate de media internaţionale, Scholz a câştigat detaşat a treia şi ultima dezbatere televizată cu principalii săi adversari , creştin-democratul Armin Laschet, care se declară urmaşul natural al Angelei Merkel la şefia guvernului, şi şefa Verzilor, Annalena Baerbock. 42% dintre telespectatori l-au declarat câştigător pe Scholz, 27 de procente au optat pentru Laschet şi 25 pentru Baerbock. 

Corespondentul Radio România în Germania transmite că mediul de afaceri se teme de o coaliție guvernamentală de stânga, SPD-Verzi-Die Linke, care ar putea mări impozitele și datoria publică. Unele IMM-uri iau chiar în calcul să părăsească Germania în ipoteza formării unui astfel de guvern. Ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, politologul Oleg Serebrian, crede că democraţia germană nu e în pericol şi că politica sa externă nu se va schimba după alegerile parlamentare, chiar și într-un scenariu în care viitorul guvern va fi „roșu-roz-verde”, adică alcătuit din stânga radicală, social-democrați și verzi. El notează că Die Linke, care numără ex-comunişti est-germani pro-sovietici printre fondatori, vrea să scoată ţara din NATO. „Problema (părăsirii) NATO nu se pune în cazul social-democraților. Verzii sunt, de asemenea, destul de favorabili parteneriatului transatlantic” - spune diplomatul, deși lidera lor, Annalena Baerbock, vrea retragerea bombelor nucleare americane din Germania.  Serebrian semnalează că, în ipoteza unui viitor Executiv de stânga, SPD şi Die Linke trebuie să-și depășească divergențele în ceea ce priveşte Europa de Est și Rusia.

Timp citire: 1 min