Facebook Twitter Instagram Youtube

Știri

Mii de ciprioți care se opun restricțiilor sanitare anti-COVID-19 au atacat sediul unui canal de televiziune și au incendiat mașinile personalului

Object Name: BELGIUM CYPRUS EU COUNCIL PRESIDENT MEETING
©EPA-EFE/STEPHANIE LECOCQ / POOL POOL EPA  |   President of Cyprus Nicos Anastasiades

Mii de ciprioți care se opun restricțiilor sanitare anti-COVID-19 au protestat în fața palatului prezidențial de la Nicosia, au atacat sediul unui canal de televiziune și au incendiat mașinile personalului. "Un atac laș" – a calificat postul Sigma TV asaltul de duminică seară, în timp ce președintele Nicos Anasasiades, citat de agențiile internaționale, a vorbit  despre un moment de cumpănă pentru democrație și a promis că autoritățile nu vor ceda în fața amenințărilor și șantajului și-i vor pedepsi pe vinovați. Al patrulea val al epidemiei afectează grav Ciprul, unde rata contaminărilor ajunge, zilnic, la circa o mie, pe fondul propagării așa-numitei tulpini Delta a noului coronavirus. Peste 70% din populație a primit cel puțin o doză de vaccin, iar circa 60 de procente au făcut schema completă de imunizare.

Violențele interne se suprapun tensiunilor politice internaționale, după ce, vineri, o navă militară turcească a tras focuri de avertisment asupra unui vapor al gărzii de coastă cipriote, care patrula în apropierea portului Kato Pyrgos, din nord-vestul insulei mediteraneene, divizată între comunităţile greacă şi turcă. Potrivit media locale, citate de agenţiile internaţionale, incidentul s-a produs foarte aproape de linia de demarcaţie, supravegheată de ONU, dintre Republica Cipru, recunoscută internaţional şi membră a Uniunii Europene, şi aşa-numita republică turcă a Ciprului de Nord (RTCN), aflată sub protecţia Ankarei.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat că Bruxellesul nu va accepta niciodată soluția a două state în Cipru. Celelate 26 de țări membre ale Uniunii Europene sunt alături de voi – l-a asigurat ea pe președintele cipriot grec  Anastasiades, cu care s-a întâlnit la Nicosia ca să-i confirme că Bruxellesul oferă 1,2 miliarde  de euro Ciprului, pentru a-și relansa economia după pandemia de COVID-19. În aprilie, liderul ciprioţilor turci, Ersin Tatar, a afirmat că negocierile cu administraţia cipriotă greacă  sunt inutile câtă vreme părţilor nu li se recunoaşte un statut egal. După eşecul unei noi runde de tratative, purtate, sub egida ONU, în Elveţia, Tatar, preşedinte al autoproclamatei republici din nord, a precizat că partea turcă nu-şi va abandona poziţia. El a susţinut o conferinţă de presă comună cu şeful diplomaţiei de la Ankara, Mevlut Cavusoglu, care a declarat că n-a putut fi găsită o bază comună pentru relansarea negocierilor. Cavusoglu a promis să sprijine în continuare demersurile ONU, dar a afirmat că Ankara doreşte ca tratativele să se poarte între două state, nu între două comunităţi.

Ciprioţii greci vor reunificarea insulei sub formă de stat federal, iar cei turci şi protectorii lor de la Ankara vorbesc despre două state independente şi egale pe insula din Marea Mediterană. Şi secretarul general al ONU, portughezul Antonio Guterres, a recunoscut că poziţiile părţilor sunt prea îndepărtate pentru ca negocierile să înceapă cu adevărat. Ciprul e divizat din 1974, când armata turcă a invadat treimea de nord a insulei pentru a-şi proteja conaţionalii, majoritari în zonă, în urma unei lovituri de stat la Nicosia, al cărei scop era unirea cu Grecia. În RTCN trăieşte circa un sfert din populaţia de sub un milion a Ciprului.

Ciprul e doar una dintre temele majore de divergenţă dintre Turcia şi Grecia, formal aliate în NATO, dar inamici istorici. Cavusoglu şi omologul său elen, Nikos Dendias, au polemizat public, la Ankara, pe mai multe teme, tot în timpul unei conferințe comune de presă. Ei și-au etalat, în termeni vehemenți, divergențele legate de frontierele maritime, migranți și tratamentul aplicat de guvernele lor minorităților etnice și religioase. Tensiunile s-au agravat anul trecut, după ce turcii au facut foraje în apele teritoriale grecești din estul Mării Mediterane, unde există importante zăcăminte de hidrocarburi. Grecia și-a anunțat, de altfel, intenția de a-și mări capacitățile militare în 2021, în pofida unei recesiuni de peste 10 procente anul trecut, din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul elen va aloca, în total, apărării 5,5 milliarde de euro anul acesta. În plus, termenul de efectuare a serviciului militar va creşte de la 9 la 12 luni, ca parte a unui plan de ''consolidare a forţelor armate'' – anunţa, încă din ianuarie, ministrul elen al Apărării, Nikos Panagiotopoulos. El a precizat că decizia va intra în vigoare din luna mai şi survine într-un context de tensiuni sporite cu Turcia. Durata serviciului militar va putea fi menţinută, potrivit lui Panagiotopoulos, la 9 luni doar pentru recruţii care optează să fie trimişi în zonele de frontieră cu Turcia, în special în regiunea râului Evros şi pe anumite insule din Marea Egee.

 

Alte știri
Polonia: Fost director Huawei, judecat pentru spionaj în favoarea regimului comunist de la Beijing

Polonia: Fost director Huawei, judecat pentru spionaj în favoarea regimului comunist de la Beijing

Aflat, de câțiva ani, în centrul rivalității dintre China și Statele Unite, pe fondul veritabilului război comercial și tehnologic dintre cele două superputeri, Huawei este perceput cu tot mai multă reticență și de aliații Washingtonului din lumea liberă.

Primele doze de vaccin împotriva COVID-19 ajung la Chişinău luna aceasta

Primele doze de vaccin împotriva COVID-19 ajung la Chişinău luna aceasta

Republica Moldova va putea imuniza 20% din populaţia de 3,5 milioane de locuitori

Numărul de contaminări cu COVID-19 raportat, vineri, la Moscova, e cel mai ridicat din ianuarie încoace

Numărul de contaminări cu COVID-19 raportat, vineri, la Moscova, e cel mai ridicat din ianuarie încoace

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Levada, considerat 'agent al străinătăţii' de către autorităţi, 62% dintre ruși nu sunt siguri că vor să fie inoculați cu serul autohton Sputnik V.

19 Jul 2021

Timp de citire: 3 min
Știri
Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul din 1995, de la Srebrenica, unde trupele lor au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani
Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul din 1995, de la Srebrenica, unde trupele lor au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani

Considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică, măcelul de la Srebrenica înveninează încă relațiile interetnice în întregul spațiu al Balcanilor de Vest.

31 Jul 2021
Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat pe deputatul Plamen Nikolov cu formarea unui nou guvern
Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat pe deputatul Plamen Nikolov cu formarea unui nou guvern

Cu studii în Statele Unite și Austria, cu un doctorat în filosofia dreptului și personaj politic mai degrabă necunoscut marelui public, Nikolov, 44 de ani, are la dispoziție o săptămână ca să-și prezinte programul și echipa executivă.

31 Jul 2021
Departamentul american de Stat a anunțat că autoritățile de la Moscova îl obligă să-și concedieze angajații autohtoni de la misiunile sale diplomatice din Rusia
Departamentul american de Stat a anunțat că autoritățile de la Moscova îl obligă să-și concedieze angajații autohtoni de la misiunile sale diplomatice din Rusia

Măsura, pe care șeful diplomației americane, Antony Blinken, a calificat-o drept regretabilă, va influența negativ operațiunile curente ale reprezentanțelor, inclusiv în ceea ce privește interacțiunea cu guvernul rus.

31 Jul 2021
Rusia și Uzbekistanul au început manevre militare comune în apropierea  frontierei cu Afganistanul, unde talibanii câștigă tot mai mult teren
Rusia și Uzbekistanul au început manevre militare comune în apropierea frontierei cu Afganistanul, unde talibanii câștigă tot mai mult teren

Tragedia Afganistanului, scriu toți istoricii, a început în 1979, când trupele Uniunii Sovietice, conduse, în epocă, de Leonid Ilici Brejnev, au recurs, în maniera care le-a consacrat, la o invazie menită să sprijine lovitura de stat comunistă de la Kabul.

30 Jul 2021